Pentru a cincea zi s-au continuat rugăciunile comune în cadrul Decadei de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor. Evenimentul a fost găzduit de această dată de Biserica Penticostală Tabor.  Mulţumim pe această cale gazdelor  pentru căldura şi inima deschisă cu care şi-au primit oaspeţii.

 

Biserica Greco-Catolică a fost reprezentată de părintele rector Anton Cioba, care a adus pentru început salutul Preasfinţitului Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea. După o scurtă analiză a modului în care a evoluat în Oradea de-a lungul timpului Săptămâna de Rugăciune Pentru Unitatea Creștinilor, analiză din care au rezultat concluzii încurajatoare, conform cărora Bisericile din Oradea colaborează cu adevărat, având agende comune în multe evenimente cotidiene, sociale ori religioase, cum ar fi Marșul pentru Viață ori susținerea Familiei, acestea  l-au îndreptățit pe părintele să afirme că în Oradea lucrurile sunt foarte plăcute Domnului. Inclusiv Colecta reprezintă un gest concret pe care-l fac Bisericile împreună, cu alte cuvinte ne întâlnim, ne rugăm şi facem fapte bune, fiindcă  ,,Credinţa fără fapte este moartă”. În încheiere părintele rector a mulțumit lui Dumnezeu pentru că în acest  an, deja  suntem zece culte  care  se întâlnesc și se roagă împreună.

La ,,părtășia” pregătită de Biserica Tabor a participat și Corul Seminarului Teologilor Greco-Catolici, care sub bagheta şi îndrumarea profesionistă a maestrului Radu Mureșan, au realizat o interpretare de excepție a unor cântece religioase, care i-a impresionat pe cei prezenţi.

În acest an, cuvântul de învățătură în Biserica Tabor  a revenit reprezentantului Bisericii Unitariene, părintele paroh Kardos Jozsef, care a transmis un mesaj foarte aplicat şi inspirat, pornind de la Evanghelia după Marcu, capitolul 6, versetele 30-44, legate de înmulţirea pâinilor, de natură a-i provoca pe ascultători să încerce instantaneu o scurtă analiză interioară:

Stimați Slujitori ai Bisericilor, Stimați Enoriași!

Mă bucur ca în seara aceasta pot fi alături de Dumnevoastră! Dumnezeu să vă binecuvânteze!

Astăzi am citit despre un episod din viața lui Iisus. Iisus este printre oameni, este alături de oameni. Din relatarea Evangheliei aflăm că Iisus îi învață pe oamenii adunați în jurul lui. Timpul trece repede, ziua era pe sfârșite, ucenicii îi cer Mântuitorului să dea drumul oamenilor, să poată pleca în cătunele și în satele din împrejurimi ca să-și procure hrana. Și aici se întâmplă ceva neașteptat: în loc să asculte de sfatul ucenicilor, Iisus le cere ca ei să dea de mâncare acestor oameni. Ucenicii sunt nedumeriți. Cum pot ei să dea destulă mâncare unui grup mare de oameni? Cum pot ei să sature cu cinci pâini și doi pești un grup imens de oameni? Doar bărbații sunt vreo 5000, fără să pună la socoteală femeile și copiii. Știm cu toții ce s-a întâmplat mai departe. Toată lumea primește destulă mâncare, toată lumea este mulțumită.

Era o situație de criză cu care s-au confruntat ucenicii. Păreau copleșiți de situație, dar această  problemă majoră în final a fost rezolvată print-un miracol de Iisus.

Stimați Enoriași! Din această relatare biblică prin Iisus aflăm că în viața omului nimic nu este imposibil dacă are credință în Dumnezeu. Nimic nu este imposibil dacă prin viața pe care ți-o alegi, prin faptele tale, prin atitudinea ta ești aproape de Dumnezeu. Iisus ne arată că Dumnezeu este alături de noi și la bine, dar și la greu. Dumnezeu este alături de noi când avem bucurii, când dintr-un motiv sau altul suntem fericiți, dar este speranța noastră și atunci când avem greutăți, încercări în viață. Iisus ne arată că sursa tuturor binecuvântărilor este Dumnezeu, datoria și rolul nostru este ca prin noi binecuvântarea, dragostea Lui să ajungă la semenii noștrii: printr-o vorbă bună pe care o spunem unui om îngrijorat, printr-un ajutor dat celui încercat, aflat în suferință.

Când suntem într-o situație de criză, singura noastră dorință este rezolvarea acelei situații, să trecem cu bine peste acea încercare. Încercăm să găsim soluții, încercăm să găsim o persoană, care să ne fie de ajutor.

În căutarea soluțiilor în situațiile noastre de criză, nu trebuie să uităm un singur lucru: gândurile lui Dumnezeu sunt diferite de gândurile noastre. Dumnezeu are soluții la grijile tale, la grijile mele, la grijile tuturor. Când problema ta este în mâna lui Dumnezeu, atunci ești pe drumul cel bun, pe drumul ieșirii din criză. Dumnezeu se foloseste de cele cinci pâini și cei doi pești, aceste lucruri uneori considerate puține, despre care tu crezi că nu ajung, ca să aducă saturare la toate lipsurile noastre.

Dar ce pot eu să fac?

În primul rând să-i mulțumesc lui Dumnezeu pentru tot ce am, pentru tot ce am primit în această viață. Într-un fel sau altul toți avem de ce să fim recunoscători Tatălui nostru ceresc. Omul se acomodează foarte ușor cu binele. Uneori când ne merge bine, avem impresia că toate ni se cuvin, că noi sigur am meritat tot ce am primit până acum. Și din păcate după o anumită perioadă ajungem să nu mai prețuim bunătatea Tatălui nostru ceresc, să nu prețuim clipele de fericire, de mulțumire, de bucurie.

Ce facem când ni se întâmplă lucruri neplăcute? Ce facem, când problemele din fiecare zi ne copleșesc? Vă spun eu. Uneori ne plângem, alteori căutăm vinovați, toată lumea este vinovată în afară de mine; alteori toată nepuntința, frustrarea noastră se răsfrânge se revarsă asupra celor din jur.

Stimați Enoriași! Recunoștința este cel mai de preț dar pe care noi oamenii l-am primit de la Dumnezeu. Și vă spun de ce. Nu Dumnezeu are nevoie de recunoștința noastră, dragostea Lui, bunătatea Lui trece peste recunoștința sau lipsa de recunoștință al omului. Noi avem nevoie să fim recunoscători.

Recunoștința este pentru pacea și liniștea noastră sufletească, recunoștința aduce bucurie, mulțumire în inimă, în sufletul omului. Când vezi, când simți că problemele te copleșesc, când ești supărat din varii motive, te uiți în jurul tău, cauți motive să fi recunoscător, te uiți cine sunt persoanele care-ți aduc bucurie în suflet, care sunt lucrurile, realizările care te-au mulțumit, care te-au făcut și te fac fericit. Privind situația din această perspectivă, îți dai seama că niciodată nu ai fost singur, niciodată nu ai fost neajutorat, că și astăzi se întâmplă miracole în viața fiecărui om, inclusiv în viața ta. Poate ai doar cinci pâini și doi pești, dar ține minte un singur lucru: Dumnezeu se folosește de aceste lucruri considerate puține, despre care tu crezi că nu ajung, ca să aducă saturare la toate lipsurile noastre.

Ai cinci pâini și doi pești. Ai cinci pâini: parte de hrană, apă, sănătate, liniște sufletească, bucurie. Ai doi pești: ai un cămin, unde trăiești, unde te retragi, ai cu cine să împarți toate acestea. În fiecare zi din viața ta se întâmplă un miracol, doar trebuie să-ți deschizi ochii, să-ți deschizi sufletul, să fii conștient de asta, și să fii recunoscător. Dacă faci asta, vei vedea că în fiecare zi Dumnezeu este alături de tine, pe lângă problemele și încercările vieții îți dă motive să fi fericit și mulțumit.

Nu trebuie să uităm că bucuriile și încercările sunt o piatră de hotar în viețile noastre. Întotdeauna te ajută să-ți aduci aminte: Dumnezeu este alături de tine și când ești fericit și când ai parte de încercări. Acea piatră de hotar, care îți aduce aminte că întotdeauna este un nou început alături de Dumnezeu.

Tema principală din acest an a decadei ecumenice este omenia. Ce este de fapt omenia? Conform dicționarului explicativ omenia este un complex de calități precum: purtare blândă, înțelegătoare, atitudine cuviincioasă, respectuoasă. Omul care are aceste calități este ospitalier, bun, cumsecade, cinstit, binevoitor.

Isus prin acest eveniment relatat de Marcu, ne arată că fiecare dintre noi putem să alegem în viața de zi cu zi omenia, blândețea, înțelegerea, atitudinea cuviincioasă, respectuoasă. Toți putem alege calea bunătății, corectitudinii. Toți putem să ne ajutăm în problemele vieții, toți putem să oferim celor aflați în suferință cinci pâini și doi pești. Toți putem să alegem ca prin faptele noastre, prin atitudinea noastră să fim mesagerii binecuvântării și dragostei lui Dumnezeu. Slujba adevărată, serviciul divin adevărat nu se ține în biserică. Slujba adevărată, serviciul divin adevărat se ține în afara bisericilor, în afara lăcașurilor de cult, se ține în fiecare zi în rândul oamenilor, când aduci dragostea și binecuvântarea lui Dumnezeu în viețile lor, când ești dragostea și binecuvântarea lui Dumnezeu în viața semenilor tăi. Acesta este adevărata slujire al Tatălui nostru ceresc. În mod normal slujbele de sâmbătă și de duminică ar trebui să fie încoronarea slujbei adevărate din fiecare zi din rândul oamenilor, când am fost, când ai fost mesagerul dragostei și binecuvântării Domnului nostru. Să mergem în biserică cu conștiința împăcată și nu ca să ne împăcăm conștiința. Să mergem în biserici, în lăcașurile de cult cu conștiința curată, împăcată că în în timpul săptămânii în fiecare zi l-am slujit pe Dumnezeu. Să nu venim aici în biserică doar să ne împăcăm, doar să ne adormim conștiința.

Cum putem să fim mesagerii dragostei și ai binecuvântării lui Dumnezeu?

Omenia este adâncă în sufletul omului, dar uneori durează până este adusă la suprafață. Odată ajunsă la suprafață este capabilă de miracole, cele cinci pâini și doi pești se înmulțesc și toată lumea este săturată.

Poate de multe ori avem tendința să credem că rugăciunile noastre nu sunt ascultate, că Dumnezeu nu ne aude, nu ne trimite ajutor când suntem în suferință.

Problema se pune altfel: Dumnezeu îți trimite de ce ai nevoie, poate cineva a uitat să aducă în viața ta grija Lui, dragostea Lui, binecuvântarea Lui. Într-o altă situație poate eu sunt cel care am uitat să fiu, poate tu ești cel care a uitat să fie mesagerul bunătății, dragostei și a binecuvântării lui Dumnezeu.

 Poate nici noi nu avem mai mult, avem doar cinci pâini și doi pești. Poate în ochii noștrii este puțin, dar pentru un om aflat în suferință, pentru un om încercat de griji poate fi o rază de speranță, poate fi prima rază a credinței, poate fi salvarea, dovada dragostei și bunăvoinței Tatălui nostru ceresc. Acesta este adevăratul serviciu divin pe care îl putem face în fiecare zi.

Viața ne oferă ocazii în care putem arăta că ne pasă de omul de lângă noi, putem arăta că omenia este o virtute, omenia aduce bunătatea, dragostea și grija lui Dumnezeu în rândul oamenilor, aici în lumea noastră. Amin.

Decada de rugăciune va continua  astăzi la ora 18.00 la Sinagoga Evreilor Mesianici, de pe strada Sucevei nr.23.

Laura Ologu – Biroul Pastoral