„Pe 21 octombrie 1754 se inaugurau primele scoli din Blaj, nucleul viitorului seminar si gimnaziu. Din acest moment, Blajul va deveni centrul învatamântului românesc din Transilvania.
Scolile din Blaj au fost constituite sub patronajul Bisericii Române Unite cu Roma (Biserica Greco-Catolica), constituind nucleul viitorului seminar si gimnaziu din Blaj. Datorita acestor scoli Blajul va fi supranumit „Mica Roma”. Initiativele de fondare a unor scoli românesti, încep de la marele luptator pentru drepturile poporului român din Transilvania, Episcopul martir Inocentiu Micu-Klein (1692-22 septembrie 1768) care adreseaza Împaratului Carol al VI-lea, o serie de memorii cerând înlaturarea discriminarilor si nedreptatilor ce se faceau românilor. Într-un memoriu din 1732, episcopul arata necesitatea imperioasa a înfiintarii de scoli pentru “fiii neamului nostru”.
Dupa surghiunirea episcopului Inocentiu, urmasul sau la conducerea Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolica), episcopul Petru Pavel Aron (1709-9 martie 1764) înfiinteaza, printr-un document din 11 octombrie 1754, scolile din Blaj pe care le numeste metaforic “fântâni ale darurilor”.
Este vorba, pentru început, de trei scoli: Scoala de obste (elementara) – pentru învatarea citirii, scrierii, socotirii si “cântarii” în limba româna, “nici o plata de la ucenici asteptându-se”, Scoala latineasca (de grad mediu) care va deveni gimnaziu si liceu si Scoala de preotie, mai târziu seminar, apoi Academie Teologica. Scolile erau frecventate de fiii taranilor iobagi români si ai oamenilor saraci de la orase.
De pe bancile Scolilor din Blaj, au absolvit, urmatorii membrii ai Academiei Române: Nicolae Densusianu, Ion Bianu, Ion Agârbiceanu, Zenovie Pâclisanu, Gheorghe Suciu, Octavian Fodor, Emil Negrutiu.
Sursa:ziarulunirea.ro
