De Gianni Valente

Era un om al rugaciunii si comuniunii Anba Epifan, episcop copt ortodox si abate al manastirii "Sfântul Macarie cel Mare". Celebra martiriul crestin ca imitare a lui Cristos si experienta de victorie, semn al unei credinte care nu înceteaza sa-i ceara Duhului Sfânt si darul comuniunii depline "între noi crestinii". A fost ucis în manastirea sa, în zori, în timp ce mergea în biserica pentru a recita cu ceilalti calugari rugaciunile de dimineata. Si moartea sa apare caracterizata de o trasatura de martir. Cu atât mai mult cu cât cei care l-au ucis n-au fost jihadistii, sau vreun tâlhar venit din afara, ci unul – ipoteza nelinistitoare, dar pâna acum neexclusa – care participa la viata obisnuita a comunitatii sale monastice.

Biserica copta ortodoxa, prin purtatorul sau de cuvânt, a vorbit despre "incertitudini cu privire la circumstantele mortii lui Anba Epifan". Corpul sau a fost gasit într-o balta de sânge, în zorii zilei de duminica, 29 iulie 2018, de-a lungul itinerarului pe care si în acea dimineata ar fi trebuit sa-l duca de la chilia sa la biserica. În conformitate cu reconstructiile facute de mass-media locale, episcopul ar fi fost lovit în cap cu un obiect greu si ascutit. În investigatiile dispuse de autoritatile judiciare sunt interogati si membrii comunitatii monastice, în cautarea de indicii care sa ajute la identificarea autorului si motivul crimei. În timp ce patriarhul copt ortodox Tawadros al II-lea urmareste prin câtiva trimisi personali desfasurarile evenimentului tragic petrecut într-o comunitate monastica ce era foarte îndragita si de el din multe motive.

În istoria recenta a crestinatatii copte, manastirea "Sfântul Macarie cel Mare" (Davr Anba Maqar), în regiunea Wadi Natrun, nu este un loc ca altele. Începând de la sfârsitul anilor Saizeci din secolul trecut, acea manastire a devenit centrul de iradiere a operei spirituale a lui Matta el-Meskin, una dintre figurile cele mai luminoase ale renasterii monahismului copt în a doua jumatate a secolului al XX-lea, de-a lungul liniei care perpetueaza traditia "Parintilor Pustiului". Raporturile sale cu ierarhia Bisericii copte si mai ales cu patriarhul Shenuda al III-lea au fost complicate si uneori conflictuale, chiar în anii în care reînflorirea miscarii monastice din Egipt devenea instrument pentru a redescoperi comoara credintei, pastrata de-a lungul secolelor de dominatie musulmana.

De la venirea sa la Dayr Anba Maqar, Matta el-Meskin a stiut sa redea viata manastirii, a atras acolo numerosi discipoli. Calugarul – asa cum a amintit studiosul Alberto Elli în interventia sa la Întâlnirea Comunitati din Bose dedicata lui Matta el-Meskin, în mai 2016 – "a început sa duca o proprie actiune ecumenica fara legatura cu aceea a patriarhului Shenuda al III-lea. De exemplu, Matta el-Meskin a adoptat o atitudine concilianta cu privire la problema lui Filioque". Drept consecinta, papa Shenuda a interzis sa se vânda în librariile parohiale operele lui Matta el-Meskin.

Si Epifan – ca actualul patriarh Tawadros al II-lea – a fost influentat în formarea sa de figura lui Matta el-Meskin. În anumite rezistente provocate de magisteriul spiritual al lui Tawadros se gaseste înca urma a contrastelor care l-au opus pe Matta el-Meskin patriarhului Shenuda. În vârsta de saizeci si patru de ani, nascut la Tanta, licentiat în medicina, Anba Epifan a intrat în manastire în 1984 si a fost hirotonit preot în 2002. Calugarii din manastire l-au ales ca abate propriu în februarie 2013, când Tawadros al II-lea luase în primire functia de patriarh de mai putin de trei luni. De catre noul patriarh Epifan a fost solicitat sa continue opera pentru a readuce manastirea "Sfântul Macarie" la stralucirea sa antica.

Si mesajul sau la Întâlnirea ecumenica de spiritualitate ortodoxa organizata de Comunitatea monastica din Bose despre "Martiriu si comuniune", în septembrie 2017, a oferit o contributie pretioasa pentru a se demarca de falsificarile si de echivocurile semanate ingenios, în maniera tot mai nerusinata, cu privire la natura si la dinamica proprii si incomparabile ale martiriului crestin: "Martiriul în Biserica copta – a amintit Anba Epifan – este o realitate vie, care nu s-a întrerupt niciodata în cursul istoriei. Credeam ca, o data cu progresul tehnologic, cu globalizarea mijloacelor moderne de comunicare, cu lupta popoarelor si a natiunilor pentru o viata mai buna si cu raspândirea drepturilor omului, fenomenul martiriului va dispare si va fi izolat în trecut. În schimb, Biserica noastra continua sa ofere în fiecare zi noi martiri pe altarul iubirii ceresti".

(Dupa Vatican Insider, 30 iulie 2018)

Traducere de pr. Mihai Patrascu
Sursa: http://www.ercis.ro