„Slujirea lui Dumnezeu, a Patriei si a semenilor în binele comun”,

„

Nuntiu Apostolic în România si în Republica Moldova,

pentru lansarea oficiala de timbre cu ocazia Centenarului Marii Uniri

Bucuresti, 20 martie 2018

Preasfintiile Voastre,

Excelentele Voastre,

Doamnelor si domnilor,

Simt o mare bucurie sa particip la aceasta lansare oficiala de timbre cu ocazia Centenarului Marii Uniri. Ca reprezentant al Sfântului Parinte Papa Francisc as dori sa salut cu multa caldura initiativa Romfilatelia pentru evenimentul de astazi.

Doi dintre fauritorii de tara pe care îi cinstim astazi erau români ortodocsi – Ionel Bratianu, un prim-ministru muntean, si Miron Cristea, un transilvanean care avea sa devina, la sapte ani dupa Marea Unire, întâiul Patriarh al Bisericii ortodoxe române. Ceilalti doi erau români uniti cu Roma, greco-catolici – Iuliu Maniu si Iuliu Hossu, care avea sa fie numit Cardinal „in pectore” de catre Papa Paul al saselea, înca din vremea comunismului.

Va felicit pentru a fi cuprins între cele patru figuri istorice ale anului o mie noua sute optsprezece pe episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, fauritor principal al Marii Uniri. Figura emblematica a generatiei sacrificate nu numai pe altarul Domnului, dar si pe cel al patriei, episcopul Hossu este un exemplu de daruire si reconciliere.

Faptul ca cei doi „Iuliu” – Maniu si Hossu – erau greco-catolici, nu era, iata, nicidecum un pericol, ci o raspundere comuna pentru destinele tarii si ale credinciosilor români. Deci patriotismul veritabil nu este apanajul unei confesiuni, al unui partid si nici macar al unei majoritati, ci este slujirea lui Dumnezeu, a Patriei si a semenilor în binele comun.

Dintre cei patru reprezentanti ai Unirii, pe care îi comemoram astazi, doar Iuliu Maniu si Iuliu Hossu, au suferit iadul temnitei comuniste. Devenit simbol al rezistentei contra tavalugului sovietic, Iuliu Maniu s-a stins la Sighet, ucis ca un facator de rele. „Sacrificiile noastre” – spunea el înainte de arestare – „vor demonstra lumii ca poporul român nu a acceptat de bunavoie sclavia. Aceasta va fi temeiul renasterii în demnitate a libertatii poporului nostru”.

Din dragoste pentru Cristos si pentru tara a carei întregire o vestise la întâi decembrie o mie noua sute optsprezece, la Alba Iulia, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu a refuzat orice demnitati oferite de comunisti în schimbul tradarii credintei sale. „Credinta noastra e viata noastra”, a fost raspunsul episcopului Hossu.

Doamnelor si domnilor,

Centenarul este asadar o celebrare a demnitatii libertatii interioare.

Orice popor traieste prin alegerile personalitatilor sale care stralucesc prin masura adevarului si a moralitatii. Dintre toti oamenii, drumetii si navigatorii cunosc cel mai bine valoarea busolei si importanta locului tare, pe care poti sa te sprijini. Mai mult decât semenii lor, cei care experimenteaza zi de zi drumul si calatoria stiu ce se întâmpla atunci când ceata te împresoara. Când totul în jur pare sa se prabuseasca, ramân neschimbate doar punctele cardinale care îti orienteaza calea. Este salvator, de asemenea, locul tare – stânca – pe care sa poti pune piciorul fara teama ca te afunzi.

Acum un secol, la o mie noua sute optsprezece, Iuliu Maniu si Ionel Bratianu, dar si episcopii Iuliu Hossu si Miron Cristea au fost asemenea calatorilor si navigatorilor care stiu destinatia, dar si pe ce anume pot sa paseasca. Alaturi de regele Ferdinand si de regina Maria, au înteles România ca un loc stabil, un pamânt tare al civilizatiei occidentale aici, la îngemanarea Occidentului cu Orientul. Pe când la Rasarit se ridica spectrul comunismului – despre care amintea Sfânta Fecioara Maria la Fatima -, cei doi oameni de stat români au faurit institutii moderne, democratice, o economie libera, au garantat libertatea religiei, libertatea de constiinta si a cuvântului.

„Numai un regim de adevarata democratie ne poate întari tara si înalta neamul”, spunea Iuliu Maniu în fata Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia, la întâi Decembrie o mie noua sute optsprezece. El vedea neamul sau românesc, „sentinela treaza si constienta a civilizatiei”.

Cum sa nu amintim atunci cu recunostinta, Centenarul Unirii si scena de la Alba-Iulia, când episcopul greco-catolic Iuliu Hossu s-a îmbratisat cu confratele episcop ortodox Miron Cristea, zicând multimii: „Pe cum ne vedeti azi îmbratisati frateste, asa sa ramâna îmbratisati pe veci toti fratii români!”

Cu saptezeci de ani mai înainte, în mai o mie noua sute patruzeci si opt, la Blaj, lânga Catedrala si pe Câmpia Libertatii, episcopul greco-catolic Ioan Lemeni si cel ortodox Andrei Saguna se prezentasera în fata românilor la brat, ca frati.

Doamnelor si domnilor,

Exemplul episcopului Iuliu Hossu, dar si al celor trei ilustri reprezentanti ai generatiei de sacrificiu de la Marea Unire, ne spune ca otelul României moderne a fost forjat din jertfa marilor caractere. Astfel a reusit tara dumneavoastra sa supravietuiasca celor doua regimuri totalitare care au desfigurat omenirea secolului douazeci.

Avem, astfel, speranta prezentului, bucuria împacarii si, bineînteles putem privi viitorul. Avem ocazia extraordinara sa facem din acest an o celebrare a reînnoirii devotamentului fata de regasirea spirituala a tarii, dar si bucuria reconcilierii între confesiunile istorice crestine, între Bisericile ortodoxa si greco-catolica.

Este un moment epocal pentru a redescoperi un nou elan sufletului românesc. Pentru a recunoaste în sfârsit si a face rodnica misiunea pe care sfântul Papa Ioan Paul al doilea în vizita de la Bucuresti, din o mie noua sute nouazeci si noua, o atribuia României, ca fiind „puntea” dintre cele doua lumi ale Europei.

Va multumim!

Credit foto: romfilatelia.ro

Sursa:http://episcopiabucuresti.ro