„La 18 ani, Serban Baciu a fost declarat, zilele trecute, voluntarului anului 2017 la Gala Voluntarului Caritas Eparhial Oradea. El e avorbit, în exclusivitate pentru JB & BIHON.RO, despre provocarile si avantajele acestei activitati.
Jurnal bihorean: Care a fost principalul motiv pentru care ai decis sa te implici în actiuni de voluntariat?
Serban Baciu: Lipsa de ocupatie. Pur si simplu am vrut sa am activitate constanta, sa fac ceva sa nu ma plictisesc – cum fac multi adolescenti în ziua de azi. Sa îmi folosesc timpul în mod placut si productiv.
JB: De când ai început sa faci voluntariat?
S.B.: De doi ani deja.
JB: Vorbeste-ne despre tine si despre felul în care ai ales Caritas Eparhial.
S.B.: Sunt elev la Liceul Sanitar „Vasile Voiculescu” si am început la Caritas Eparhial pentru ca am aflat de la o prietena, care a zis: „Hai sa mergem ca au activitati frumoase la cursul de clovni”. Asa am decis sa încerc si eu. Atunci n-aveam idee ca o sa-mi placa asa de mult, ca o sa ma îndragostesc de chestia asta, ca o sa cunosc atâtia oameni, ca o sa socializez asa de mult.
JB: Care sunt avantajele si, eventual, dezavantajele implicarii în actiuni de voluntariat?
S.B.: Cel mai mare avantaj este ca primesti ceva ce nu poti primi în alta parte. Este o satisfactie enorma când oferi un zâmbet cuiva care are nevoie de el! Un alt avantaj este ca da bine la CV (mai ales pentru cei care se gândesc la viitor). Singurul dezavantaj este ca nu mai ai timp pentru tine. Este un timp pe care trebuie sa îl pretreci acolo neaparat.

JB: Deci, odata ce te-ai angajat într-o astfel de activitate, nu mai poti sa renunti…
S.B.: Da, trebuie sa mergi înainte si sa ai o continuitate.
Cazuri impresionante
JB: Ce te-a impresionat cel mai mult în perioada aceasta de voluntariat?
S.B.: Eram la spital, vara trecuta, cu programul „Prieteni pentru un zâmbet”. Ne-am deghizat în clovni si faceam baloane la copii. La un moment dat vedem o fetita în capatul holului care ne astepta.
Era singura fetita care chiar ne astepta. Se putea citi pe fata ei ca ne astepta cu nerabdare – pe fata ei era un zâmbet asa larg… Când am ajuns în salonul ei, a început sa ne marturiseasca povestea ei de viata. Era singura (orfana). Avea leucemie. A fost impresionanta povestea ei. Au mai fost si alte cazuri care ne-au impresionat, dar zâmbetul de pe fata ei, fericirea ca cineva vine s-o vada e incomensurabila.
JB: Nu mai era singura…
S.B.: Da, se simtea bine în preajma noastra. Simtea ca cineva o baga în seamna, ca cineva tine la ea. La final ne tot ruga sa mai ramânem si am mai ramas. Nu aveam voie sa stam peste programul stabilit cu Spitalul, dar am stat pentru ca se vedea pe chipul ei ca îsi doreste sa nu fie singura. Chiar a meritat sa stam cu ea.
JB: Ati pastrat legatura cu copilul?
S.B.: Nu, dar când mergem prin spital cu programul „Prieteni pentru un zâmbet”, o mai vedem. E acolo.
JB: În ce activitati de voluntariat te-ai implicat?
S.B.: La Caritas am luat parte cam la toate activitatile posibile („Festivalul un milion de stele”, la „Colectele de Pasti si de Craciun”, „Bradul copiilor” etc.). Mai fac voluntariat si la „Eco Top”. Acolo am participat la organizarea Festivalului „Vara Verde”.
JB: Ce înseamna pentru tine titlul de „Voluntarul Anului 2017”?
S.B.: M-a luat prin surprindere. Nici nu am stiut cum sa reactionez… Nu ma asteptam.
Am vazut ca am fost nominalizat la câteva categorii (ma asteptam sa fiu nominalizat, pentru ca am participat si am activat destul de mult, am avut destule ore la fiecare activitate), dar nu ma asteptam sa fiu chiar voluntarul anului. Premiul mi-a oferit o satisfactie ca ceea ce am facut n-a fost în van, ca totusi cineva apreciaza ca am depus niste eforturi. Esentialul e ca le-am depus pentru mine si pentru oameni. Aceasta e o satisfactie mare – când vezi ca ramâne ceva în urma ta, ca nu pleci dintr-un loc fara sa lasi nimic.
Proiecte
JB: Ce anume ti-ai propus sa faci în viitor?
S.B.: Pe viitor vreau sa fiu medic pe Ambulanta. De altfel, vreau sa ma apuc si de voluntariat la Ambulanta, iar dupa asta sa continui sa fac voluntariat si la Caritas, si la Eco Top.
JB: Care este „motto-ul” tau? Ce te motiveaza?
S.B.: Ma simt motivat de un text: „Sa fii om îti e dat, dar sa ne pastram umanitatea e o alegere!”. Acesta ma împinge sa actionez în comunitatea în care ma aflu, pentru ca este o alegere sa faci ceva, sa faci pe cineva sa zâmbeasca sau sa nu stai nepasator. Toti suntem oameni, dar sa faci o fapta buna, sa îti arati adevarata umanitate, e o alegere. Toti alegem sa facem asta.
JB: Cum i-ai îndemna pe tineri sa se implice în actiuni de voluntariat? Ce sfaturi le-ai da?
S.B.: Sa se gândeasca în primul rând la oameni – desi nu poti sa spui cuiva care e egoist sa se gândeasca la oameni sau la cei din jur, sa se gândeasca la ei si la viitorul lor. Pentru ca asta e important: sa te gândesti si la viitor, pentru ca ziua de mâine este ceva ce nimeni nu îti poate asigura (nici banii, nici parintii, nici 1.000 de facultati), pe când daca faci voluntariat, pe lânga faptul ca cunosti oameni, îti faci foarte multi prieteni, cunosti oameni foarte faini, sociabili, te distrezi, participi la activitati pe care nu le întâlnesti în alta parte. Voluntariatul este foarte bun si pentru viitor, si pentru prezent (pentru sanatatea fizica si cea psihica – faci miscare, socializezi, faci chestii care chiar sunt foarte ok).
JB: În ce alte activitati esti implicat?
S.B.: Pe lânga voluntariat, mai sunt si presedintele Consiliului Elevilor la noi, la scoala. Acolo am alt gen de actiuni, pe care le implementez eu, împreuna cu colegii din Consiliu.
JB: Ai vrea sa spui ceva care sa mearga catre cititorii JB?
S.B.: „Sa fii om ne e dat, dar sa ne pastram umanitatea este o alegere” .
Serban Baciu este voluntarul anului 2017

Sursa: http://www.bihon.ro