„

De Daniele Rocchi

O comunitate sub asediu, dar bogata în credinta si în curaj. O lunga urma de sânge marcheaza istoria ei care ajunge pâna astazi si care are fata atâtor martiri. Mostenitori ai primelor comunitati crestine înflorite cu predica apostolului Marcu, sub domnia lui Nero, coptii egipteni poarta în ei o credinta profunda, mai putin înclinata spre frica si deloc supusa. Si acesta este unul dintre motivele pentru care sunt atacati violent de ferocitatea jihadista. Este greu de spus cu precizie câti sunt: Biserica copto-ortodoxa vorbeste de cel putin 12 milioane de credinciosi, adica peste 10% din populatia egipteana. Fara a numara pe cei circa 2 milioane de credinciosi din diaspora. Copto-catolicii sunt circa 300 de mii. Nu sunt suficiente macelurile, atacurile kamikaze, decapitarile pentru a-i tine departe de biserici. Stiu ceva despre asta fratii musulmani care, în vara anului 2013, când guvernul islamist al presedintelui Mohamed Morsi a fost depus de militari, s-au dezlantuit împotriva bisericilor si institutiilor crestine, devastând peste 60 dintre ele. Cu cât sunt mai loviti, cu atât umplu mai mult bancile în timpul liturghiilor. Si putin conteaza daca astazi pentru a intra în biserica trebuie sa treaca prin masuri rigide de securitate, voite de presedintele al-Sisi pentru a proteja aceasta comunitate autohtona.

Coptii nu par sa cunoasca frica, nici dupa seria, ultima, de atentate teroriste care au provocat zeci de mortiu si sute de raniti: atacul dublu, la 9 aprilie 2017, în Duminica Floriilor, la Alexandria, în catedrala "Sfântul Marcu", si la Tanta, în biserica "Sfântul Gheorghe", la 26 mai 2017, uciderea a 26 de pelerini care se îndreptau spre sanctuarul "Sfântul Samuel Marturisitorul", în provincia turbulenta Minya, si la 29 decembrie trecut, în districtul Helwan, în sudul orasului Cairo, la biserica din Marmina. În schimb, în ianuarie 2015 au fost ucisi în Libia 21 de muncitori copti de catre ISIS. În timp ce erau decapitati rosteau numele lui Cristos.

Nu cunoaste frica Maryam, mama a trei copii, de 15, 12 si 2 ani si jumatate. Sotul sau, Nabil Habib Abdallah, care era paznic al bisericii copto-ortodoxe "Sfintii Petru si Paul", la Cairo, situata în incinta catedralei "Sfântul Marcu", resedinta papei Tawadros al II-lea. O explozie, cauzata de 12 kilograme de trotil, l-au rapus împreuna cu alte 24 de victime, aproape toate femei si fetite, la 11 decembrie 2016. "În acea zi – relateaza femeia unei delegatii ACS Italia din Egipt pentru o vizita de solidaritate la crestinii locali – sotul meu era în biserica împreuna cu fiica mea mai mare". Cronicile despre acele clipe vorbesc despre tentativa extrema a lui Nabil sa-l împiedice pe terorist sa ajunga la biserica. O interventie care a împiedicat, conform multora, un macel si mai rau. În biserica, astazi refacuta de armata egipteana, se vad înca semnele exploziei, pe coloanele de marmura, unde o mâna caritabila a agatat o pânza cu fetele si numele victimelor. "Unde am gasit forta pentru a merge înainte?", repeta întrebarea si cu un zâmbet abia vizibil raspunde, strângând în mâna imaginea sotului agatata de un lantisor: "Suntem copti si gata pentru orice. Stim bine ca un alt atac s-ar putea întâmpla în orice moment. Pentru noi a muri înseamna a urca în paradis, moartea este poarta cerului. Martirii nostri ne spun ca a muri pentru Cristos este o trecere la cer. Sunt mijlocitorii nostri". A trecut mai mult de un an de la acea zi de 11 decembrie si "în fiecare zi care trece simtim prezenta sa. Traim în speranta de a ne putea întâlni într-o zi. Când copiii mei întreaba despre tatal, cea care raspunde este fiica mea, cea mai mare, «Tata este în cer»". Daca a iertat? Numai timpul pentru o respiratie profunda si apoi raspunsul sec, fara ezitare: "Da. Sa ne amintim ca suntem crestini".

Nu-i este frica lui Jahne, trei copii, dintre care doi gemeni de 8 ani, Fady (Salvatore) si Bishoy. Sotul sau, Ibrahim Gerges, si-a pierdut viata în atentatul la biserica "Sfântul Marcu" la Alexandria, la 9 aprilie 2017, în Duminica Floriilor. În aceeasi zi un alt atac a provocat moarte si distrugere si în biserica "Sfântul Gheorghe", la Tanta, în nordul orasului Cairo. "Abia iesisem de la liturghie si vorbeam cu sotul meu si cu alte rude în fata magazinului de suvenire pe lânga poarta de intrare care duce la biserica – este amintirea femeii -. Unul dintre copiii mei se juca fara sa-si dea seama pe lânga kamikaze. S-a salvat alergând spre biserica înainte cu câteva clipe înainte de explozie. Sotul meu a fost literalmente spulberat de explozie. Eu am fost ranita grav la brat, la fata si pe spate. Aveam toate hainele arse de explozie. Am stat în spital timp îndelungat. Am aflat despre moartea sotului meu numai dupa câteva zile. Cel care mi-a comunicat asta a fost parintele meu spiritual care mi-a facut un discurs despre martiriu. Îl întrebam de ce îmi vorbea despre martiriu, ce legatura avea cu Ibrahim al meu. Dupa aceea am înteles. Am fost socata si, timp de mai multe zile, mi-am pierdut glasul". Astazi Jahne continua sa mearga la liturghie. Biserica copto-ortodoxa n-a lasat-o singura si o ajuta gratie si unui fond pentru rudele martirilor voit de papa Tawadros al II-lea. Numai o întrebare mai ramâne nerezolvata în viata acestei femei: este aceea a fiului sau, care l-a vazut la fata pe kamikaze înainte de a se exploda. "Dumnezeule, de ce l-ai luat pe taticul meu?".

Maikal este fiul lui Atef Moner Zaki, ucis de ISIS la 26 mai 2017, în timp ce mergea la munca la sanctuarul "Sfântul Samuel Marturisitorul", în provincia Minya. Au murit cu el si 26 de pelerini care mergeau la sanctuar cu autobuzul. Oameni înarmati din ISIS i-au oprit si i-au ucis cu sânge rece pentru ca au refuzat sa se converteasca la islam. "Tatal meu a fost ucis cu un glont în frunte – povesteste Maikal în timp ce mângâie imaginea paterna pusa pe mormânt – simtim prezenta sa mai vie ca oricând. Moartea sa este o binecuvântare pentru noi. Fiind crestini, încercam sa iertam. Nu ne este frica. Nu exista moarte pentru cei care-l iubesc pe Dumnezeu".

(Dupa agentia SIR, 30 ianuarie 2018)

Traducere de pr. Mihai Patrascu
Sursa: http://www.ercis.ro