„Este frumoasa poveste de viata a parintelui iezuit Pietro Rusconi care, la vârsta de 28 de ani a intrat în Compania lui Isus ca frate calugar. În anul 1980, la vârsta de 42 de ani, ca raspuns la o scrisoare pe care o primeste de la un confrate care activa în Ciad, ia hotarârea sa-si ofere ajutorul celor saraci si marginalizati. Nu cunostea nimic despre Africa. Singura sa certitudine era ca îsi va desfasura activitatea într-un ambient instabil politic si economic. Decide sa ramâna în Ciad, convins fiind ca, înainte de a putea sa vorbeasca despre Dumnezeu, va trebui sa faca ceva pentru a-i ajuta pe cei care sufera de foame.
De atunci, activitatea sa se împarte între Ciad si Italia: sapte luni în Italia pentru a cauta binefacatori si a mentine legatura cu cei pe care deja i-a gasit si cinci luni în Ciad, în locurile cele mai greu încercate de viata în desert, de saracie, de boli, de atacurile rebelilor antiguvernamentali si de multe alte probleme. În acest context, parintele Pietro a proclamat ceea ce el numeste ,,Evanghelia mâinilor”.
Astfel îsi defineste prezenta, într-o tara majoritar islamica, unde înca persista animismul ca religie a stramosilor si unde catolicismul este o minoritate. Nu se defineste ca fiind un predicator, dar de fiecare data când are ocazia, pune bazele unui dialog interreliogios bazat pe respectul reciproc, prietenie si solidaritate. Preocuparea sa principala este aceea de a evangheliza prin exemplu vietii, ajutând saracii cu respect si folosindu-se de simtul practic.
Preocuparile sale de inventator sunt dintre cele mai diverse: a realizat triciclete pentru cei care sufera de atrofie musculara, paturi pentru centrele medicale si pompe de apa pentru fântâni.
Ultima sa mare realizare a fost un dispozitiv, în forma de parabola, capabil sa foloseasca energia solara pentru gatit si alte activitati care implica folosirea focului. Aceasta inventie era absolut necesara, deoarece o buna parte din zi, femeile din diversele triburi nu fac altceva decât sa caute lemne pentru foc si alte tipuri de combustibil pe suprafete foarte vaste. Astfel, nu mai depind nici de sotii lor, care de multe ori, trebuie sa munceasca doar pentru a cumpara carbune si petrol. Acest dispozitiv, spune el, transforma femeia din sclava într-o adevarata doamna care poate sa dedice mai mult timp copiilor, grdinaritului si celorlalte activitati casnice. Aceasta inventie poate fi folosita si la producerea curentului electric, lucru care permite utilizarea frigiderelor si a diferitelor recipiente pentru conservarea medicamentelor necesare în spitalele si misiunile umanitare din zona.
Proiectul acestui kit apartine germanilor care l-au importat în Africa si America Latina. Noutatea pe care o aduce aceasta initiativa, spune parintele, este faptul ca, ,,bucatariile solare”, costa putin pentru ca cei care le vor folosi sunt învatati sa le asambleze singuri, din piese aduse din Europa. Neconsumând combustibil fosil, cei care achizitioneaza acest produs, reusesc sa-si amortizeze investitia într-un timp foarte scurt. Masinaria, considerata la început ,,diabolica”, a început sa fie folosita din ce în ce mai mult. Banii strânsi din contributiile celor care le achizitioneaza sunt folositi pentru plata muncitorilor locali care le asambleaza.
La urma urmei, scopul ,,bucatariilor solare” este acela sa redea demnitatea femeii – prin faptul ca ea nu mai trebuie sa îndure conditiile vitrege ale locului pentru a procura combustibil – sa protejeze mediul înconjurator si sa usureze lupta împotriva saraciei.
Munca pe care o face, poate sa fie considerata demna de un misionar. Educarea în vederea cresterii coeziunii sociale, îmbunatatirea conditiilor de viata, a sanatatii, protejarea demnitatii umane si protejarea dreptului de a-si administra pamânturile, nu fac altceva decât sa dea credibilitate mesajului Evanghelic. Cuvântul nu rasuna doar în urechile lor ci e trait, întrupat în viata de toate zilele, aducând roade.
Urmatorul proiect tutelat de parintele Pietro, va fi formarea tinerilor în vederea asigurarii unei bune mentenate a unor structuri spitalicesti. Cu harul Domnului, la 78 de ani, continua sa implementeze diverse proiecte, toate sub deviza: ,,Evangheliei mâinilor”.
Traducere: Diacon Mirel Demian
