Pelerinajul istoric al relicvelor massa corporis ale Sfântului Francisc de Assisi în România s-a încheiat duminică, 2 august 2026, la Sanctuarul Eparhial „Maica Domnului” din Oradea, după trei zile de rugăciune, celebrare și pelerinaj desfășurate în cadrul Anului Jubiliar Franciscan. Pentru prima dată în istoria țării noastre, credincioșii au avut posibilitatea de a se închina unui fragment din trupul Sfântului Francisc, adus spre venerare publică din Assisi, într-un itinerar național care va continua în peste șaizeci de localități din România.

Ultima zi a pelerinajului orădean a coincis cu sărbătoarea Iertării de la Assisi (Porțiuncula), unul dintre cele mai deosebite daruri spirituale lăsate de Sfântul Francisc întregii Biserici. Numeroși credincioși din Eparhia Greco-Catolică de Oradea și din alte comunități au participat la Sfintele Liturghii celebrate la Sanctuar, au venerat relicvele Sfântului din Assisi și au putut dobândi Indulgența Plenară, în condițiile stabilite de Biserică. Sfânta Liturghie de la ora 10.00, din Duminica a IX-a după Rusalii a calendarului bizantin, a fost celebrată de pr. Augustin Budău, OFMConv., parohul Sanctuarului Eparhial „Maica Domnului” din Oradea, înconjurat de un numeros sobor de preoți și persoane consacrate.

„Nu cer ani, ci suflete” – esența Iertării de la Assisi
Cuvântul de învățătură a fost rostit de pr. Damian-Gheorghe Pătrașcu, OFMConv., ministru provincial al Provinciei „Sfântul Iosif” a Fraților Minori Conventuali din România, care a propus credincioșilor o amplă meditație asupra misterului milostivirii lui Dumnezeu, pornind de la semnificația Porțiunculei și a Iertării de la Assisi, unul dintre cele mai prețioase daruri ale spiritualității franciscane.

În prima parte a predicii, părintele Damian a prezentat contextul istoric și spiritual al acestui privilegiu, amintind că, în anul 1216, Sfântul Francisc s-a prezentat înaintea Papei Honoriu al III-lea cu o cerere cu totul neobișnuită. Nu a cerut privilegii pentru Ordinul său și nici răsplată pentru sine, ci a implorat ca toți cei care vor intra în mica biserică a Sfintei Maria a Îngerilor – Porțiuncula – cu inimă căită și întoarsă spre Dumnezeu să primească iertarea deplină.

„Sfântul Francisc nu a cerut ani de indulgență, ci suflete. «Nu cer ani, ci suflete!», îi spunea Sfântului Părinte, pentru că întreaga lui dorință era ca oamenii să descopere iubirea lui Dumnezeu și să ajungă la mântuire.”

Predicatorul a subliniat că acest episod exprimă esența carismei franciscane: dorința profundă ca fiecare om să experimenteze iubirea milostivă a Tatălui. Pornind de aici, părintele Damian a explicat că Porțiuncula este mult mai mult decât un sanctuar din Assisi:„Porțiuncula este poarta mereu deschisă a milostivirii lui Dumnezeu. Dumnezeu nu obosește niciodată să ierte; noi suntem cei care obosim să cerem iertare.” Micuța biserică ridicată de Sfântul Francisc devine astfel imaginea unei Biserici care își păstrează porțile mereu deschise pentru fiecare om care dorește să se întoarcă la Dumnezeu. 

Predicatorul a arătat că, din perspectivă creștină, iertarea nu înseamnă doar ștergerea unei datorii, ci restaurarea comuniunii dintre Dumnezeu și om – „Păcatul rupe comuniunea, dar iubirea lui Cristos o reface. Dumnezeu nu ne oferă doar iertarea trecutului, ci deschide înaintea noastră un viitor nou.” În acest sens, Indulgența Porțiunculei nu este un simplu privilegiu spiritual, ci manifestarea concretă a iubirii răscumpărătoare a lui Cristos, care îi cheamă pe toți oamenii la o viață nouă. Continuând reflecția, părintele Damian-Gheorghe Pătrașcu a insistat asupra atitudinii pe care Sfântul Francisc o propune fiecărui creștin: „Numai omul care își recunoaște sărăcia poate înțelege măreția harului. Francisc nu s-a apropiat de Dumnezeu ca un drept care revendică ceva, ci ca un sărac care imploră milostivire pentru întreaga omenire.”

În partea a doua a predicii, ministrul provincial a vorbit despre iertare ca misiune a fiecărui creștin, subliniind că milostivirea nu este un dar destinat exclusiv celui care o primește, ci devine o responsabilitate față de ceilalți.

„Milostivirea nu este un dar pe care îl păstrăm pentru noi. Cine a fost iertat este trimis să devină instrument al împăcării, în familie, în comunitate și în societate.” De aceea, a explicat el, Sfântul Francisc îi trimitea pe frații săi să vestească înainte de toate pacea, deoarece „nu poate exista pace fără iertare și nici fraternitate fără reconciliere.”

În încheierea predicii, părintele a arătat că mesajul Porțiunculei rămâne de o actualitate impresionantă într-o lume marcată de războaie, violență, dezbinare și singurătate: „Fiecare inimă care se deschide harului poate deveni o nouă Porțiunculă, o poartă prin care Dumnezeu continuă să îmbrățișeze lumea.”

La finalul Sfintei Liturghii, preoții au înălțat o rugăciune specială, prin mijlocirea Sfântului Francisc de Assisi, pentru darul ploii, atât de necesar pământurilor afectate de secetă, precum și pentru pacea în lume.

În după-amiaza aceleiași zile, în prezența relicvelor Sfântului Francisc de Assisi, credincioșii s-au reunit pentru Sfânta Liturghie de încheiere a pelerinajului, celebrată de pr. Mihai Vătămănelu, OFMConv., vicar general al Episcopiei Greco-Catolice de Oradea. Celebrarea a fost precedată de Paraclisul Maicii Domnului, rugăciunea specifică acestei perioade de pregătire pentru sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului și pentru hramul Sanctuarului Eparhial, celebrat la 15 august a.c.

În cuvântul de învățătură, părintele Mihai Vătămănelu i-a invitat pe pelerini să privească dincolo de emoția unui eveniment istoric și să descopere ceea ce rămâne cu adevărat după aceste zile de har. Prezența relicvelor Sfântului Francisc, a subliniat acesta, nu reprezintă doar amintirea unui mare sfânt al Bisericii, ci o chemare vie la convertire, la smerenie și la redescoperirea Evangheliei trăite cu simplitate.

Inspirându-se din exemplul Sărăcuțului din Assisi, părintele vicar general a arătat că adevărata moștenire a acestui pelerinaj nu se măsoară în numărul participanților sau în amploarea evenimentului, ci în roadele pe care le va lăsa în sufletul fiecărui credincios. Dacă inimile se vor întoarce cu mai multă încredere spre Dumnezeu, dacă vor exista mai multă pace, mai multă iertare și mai multă iubire în familii și în comunități, atunci pelerinajul își va fi împlinit cu adevărat misiunea.

Sfântul Francisc, a subliniat părintele Mihai Vătămănelu, continuă să vorbească și omului de astăzi prin viața sa de smerenie, prin iubirea necondiționată față de Cristos și prin disponibilitatea de a răspunde fără rezerve chemării lui Dumnezeu. De aceea, chiar dacă relicvele își vor continua drumul prin țară, exemplul său rămâne viu în inimile celor care au participat la aceste zile de rugăciune.

Mulțumiri pentru un eveniment de har
La încheierea celebrării, pr. Augustin Budău, OFMConv., parohul Sanctuarului Eparhial „Maica Domnului” din Oradea, a adresat un cuvânt de mulțumire tuturor celor care au contribuit la buna desfășurare a acestui moment istoric pentru Eparhia Greco-Catolică de Oradea. Părintele paroh și-a exprimat recunoștința față de credincioșii care au răspuns invitației de a participa la pelerinaj, față de corul Sanctuarului Eparhial care a animat toate celebrările liturgice (sub îndrumarea Fr. Ionuț Cherecheș, OFMConv. și Fr. Mihai Dumea, OFMConv.), precum și față de numeroșii voluntari și colaboratori implicați în organizarea evenimentului. Mulțumiri deosebite au fost adresate confraților franciscani, în special pr. Gabriel Dancă, OFMConv., și pr. Claudiu Ilieș, OFMConv., care însoțesc relicvele Sfântului Francisc pe întreg parcursul pelerinajului național, precum și pr. Damian-Gheorghe Pătrașcu, OFMConv., ministru provincial, care a dorit să fie prezent la primul popas al relicvelor în România.

Totodată, părintele Augustin Budău și-a exprimat recunoștința față de Preasfinția Sa Virgil Bercea, Episcopul greco-catolic de Oradea pentru sprijinul acordat organizării acestui pelerinaj, și față de Preasfinția Sa László Böcskei, Episcop romano-catolic de Oradea. În cuvântul său, părintele paroh a amintit că itinerarul relicvelor va continua în peste șaizeci de localități din România până la 16 octombrie, iar în 17 octombrie va fi celebrată o Sfântă Liturghie în limba română la mormântul Sfântului Francisc de Assisi, unde vor fi depuse toate intențiile de rugăciune adunate pe parcursul pelerinajului.

Rugăciunea Sfântului Francisc și Indulgența Plenară
În ziua Iertării de la Assisi, credincioșii care au împlinit condițiile prevăzute de Biserică au avut, de asemenea, posibilitatea de a dobândi Indulgența Plenară, unul dintre cele mai mari daruri spirituale legate de această sărbătoare. Înainte de încheiere, întreaga adunare a rostit, într-un singur glas, binecunoscuta rugăciune a Sfântului Francisc de Assisi:

„Doamne, fă din mine un instrument al păcii Tale: unde este ură, să aduc iubire; unde este ofensă, să aduc iertare; unde este dezbinare, să aduc unire; unde este îndoială, să aduc credință; unde este greșeală, să aduc adevăr; unde este disperare, să aduc speranță; unde este tristețe, să aduc bucurie; unde este întuneric, să aduc lumină.

O, Doamne, ajută-mă să am încredere, nu atât să fiu mângâiat, cât să mângâi; nu atât să fiu înțeles, cât să înțeleg; nu atât să fiu iubit, cât să iubesc. Căci cel ce se uită pe sine, se găsește; celui ce iartă, i se va ierta; și cel ce moare, se trezește la viața veșnică. Amin.”

Primul popas al unui pelerinaj care continuă în toată România
Astfel s-a încheiat la Oradea primul popas al pelerinajului național al relicvelor massa corporis ale Sfântului Francisc de Assisi, desfășurat în perioada 31 iulie – 2 august, în cadrul Anului Jubiliar Franciscan, care marchează opt sute de ani de la trecerea la Domnul a marelui sfânt din Assisi.

Timp de trei zile, Sanctuarul Eparhial „Maica Domnului” a devenit un loc al întâlnirii cu Dumnezeu prin mijlocirea Sfântului Francisc, reunind sute de pelerini veniți din Oradea și din alte comunități pentru rugăciune, reconciliere și venerarea relicvelor aduse, pentru prima dată în România, spre devoțiune publică.

Pelerinajul continuă acum în întreaga țară, ducând mai departe mesajul pe care Sfântul Francisc l-a trăit și l-a vestit neîncetat: pace, iertare și întoarcere la Dumnezeu. După Oradea, relicvele vor poposi la Cluj-Napoca (3–4 august), Chișineu-Criș (5–6 august), Arad (7 august) și în alte zeci de comunități din România, până la 16 octombrie, când itinerarul se va încheia. În ziua următoare, 17 octombrie, toate intențiile de rugăciune încredințate pe parcursul acestui pelerinaj vor fi depuse la mormântul Sfântului Francisc de Assisi, în cadrul Sfintei Liturghii celebrate în limba română.

Rămâne însă ceea ce niciun pelerinaj nu poate lua cu sine: Harul primit, chemarea la convertire și dorința de a deveni, asemenea Sfântului Francisc de Assisi, instrumente ale păcii lui Cristos în lume!

Biroul de Presă EGCO
Mihaela Caba-Madarasi

Foto: © Sanctuarul Eparhial Maica Domnului Oradea