Jurnalistul italian Andrea Gagliarducci, analist pe teme vaticane pentru grupul Eternal Word Television Network (EWTN), a susținut pe 12 martie a.c. la Oradea o conferință în cadrul sesiunilor de lucru ale INOMC 2026, în care a reflectat asupra rolului jurnalismului religios într-o epocă marcată de inteligență artificială, de viteza informației și de provocările comunicării Bisericii: „Într-un fel sau altul, suntem cu toții comunicatori. Avem nevoie să povestim ceea ce trăim și ceea ce se întâmplă în jurul nostru. În mod special, avem nevoie să povestim viața Bisericii. Și tocmai aici apare dificultatea: a povesti Biserica nu este ușor”, a afirmat jurnalistul italian.

Viața Bisericii și logica știrii
Andrea Gagliarducci a subliniat că viața Bisericii nu se încadrează întotdeauna în logica mediatică a știrii, dominată adesea de conflict și de spectaculos.

El a amintit o observație relatată în memoriile lui Joaquín Navarro-Valls, purtătorul de cuvânt al Vaticanului în timpul pontificatului Sfântului Ioan Paul al II-lea. După fiecare călătorie apostolică, Papa îl invita la prânz pentru a înțelege cum fusese percepută vizita în presă.

„Este foarte greu să îi explici Sfântului Părinte că nu poți face o știre cu logica răscumpărării”, nota Navarro-Valls. Pentru Ioan Paul al II-lea, fiecare gest era evanghelizare. Jurnaliștii care îl însoțeau însă căutau adesea altceva: conflict, tensiune sau eveniment.

Gagliarducci a amintit, în acest sens, reacția mulțimii la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România, rămasă în memoria colectivă prin strigătul: „Unitate! Unitate!”, moment care a devenit o știre.

„Un catolic care face jurnalism”
Jurnalistul italian a propus o distincție importantă între expresia „jurnalist catolic” și „catolic care face jurnalism”. „«Jurnalist catolic» poate sugera o ideologie sau o poziție prestabilită. Eu prefer să spun că sunt un catolic care face jurnalism. Aceasta înseamnă că îți aduci valorile în profesia ta, fără să transformi jurnalismul într-un instrument de propagandă”, a explicat el.

Potrivit lui Gagliarducci, rolul jurnalistului nu este acela de a evangheliza direct, ci de a media și de a explica realitatea. „Jurnalistul este un mediator. El transmite ceea ce vede, explică contextul și semnificația evenimentelor”, a spus analistul vatican.

Curiozitate și context
În experiența sa de jurnalist acreditat pe lângă Sfântul Scaun, Andrea Gagliarducci a subliniat importanța curiozității și a dialogului pentru înțelegerea realităților Bisericii.

„Pentru a înțelege sensul unei liturgii sau al unui gest, jurnalistul trebuie să vorbească cu episcopi, cu preoți și cu teologi. Când Papa ajunge într-un loc, fiecare detaliu are o semnificație”, a explicat el, evocând și experiența documentării vizitei papale în România.

Jurnalismul și provocarea vitezei
Gagliarducci a observat că jurnalismul contemporan este dominat de logica vitezei și a mesajelor foarte scurte, pe care uneori chiar inteligența artificială le poate genera.

„Uneori devine știre faptul că Papa și-a schimbat ochelarii, în timp ce teme morale foarte importante trec neobservate”, a remarcat el.

În același timp, experiența arată că publicul are nevoie și de conținut profund. „Scriu în fiecare săptămână o rubrică diplomatică destul de lungă. Conform criteriilor actuale, nimeni nu ar trebui să o citească, și totuși este una dintre cele mai citite rubrici”, a mărturisit jurnalistul.

El a descris această realitate printr-o metaforă sugestivă: trecerea de la logica îndrăgostirii rapide la logica iubirii, adică de la comunicarea superficială la cea profundă și durabilă.

Limbajul Bisericii și lumea polarizată
Un alt punct central al intervenției a fost dificultatea de a transmite limbajul Bisericii într-o lume polarizată politic.

Gagliarducci a relatat o discuție recentă cu europarlamentari la Strasbourg, care se întrebau de ce Papa nu se pronunță mai clar asupra unor teme politice concrete.

„Sfântul Scaun nu intervine direct în deciziile politice specifice. Papa oferă principii morale. Aplicarea acestor principii aparține credincioșilor și societății”, a explicat invitatul.

Relațiile umane, esențiale în jurnalism
În opinia jurnalistului italian, una dintre marile provocări ale comunicării contemporane este pierderea relațiilor personale: „Un interviu prin e-mail nu este același lucru cu o conversație față în față. Relațiile umane contează enorm în jurnalism”.

În același timp, este importantă distincția dintre rolurile din comunicare: jurnalistul este mediatorul, iar comunicatorul transmite mesajul instituției. Cele două roluri sunt diferite, dar complementare.

Adevărul rămâne
În finalul intervenției sale, Andrea Gagliarducci a reflectat asupra temei adevărului într-o epocă adesea descrisă drept „era post-adevărului”: „În realitate, nu există ceva după adevăr. Adevărul rămâne”, a afirmat el.

Jurnalistul l-a citat pe Sfântul Maximilian Kolbe, care scria înainte de deportarea sa că adevărul este mai puternic decât orice manipulare. În Biblie, a explicat Gagliarducci, adevărul are două dimensiuni: în Vechiul Testament este legat de promisiune, iar în Noul Testament de revelația adusă de Cristos.

„Provocarea lumii digitale este să găsim o sinteză între aceste două dimensiuni: adevărul ca promisiune și adevărul ca revelație”, a spus jurnalistul italian.

„Quo vadis?”
În încheiere, jurnalistul a evocat întrebarea prezentă și în documentele recente ale Comisiei Teologice Internaționale: „Quo vadis?” – Încotro mergem? Poate că primul pas este simplu: să reîncepem să vorbim unii cu alții”, a concluzionat Andrea Gagliarducci.

În dialogul cu participanții la INOMC 2026, Andrea Gagliarducci a abordat teme precum importanța formării continue în comunicare, diferența dintre rolul jurnalistului și cel al comunicatorului instituțional, provocările aduse de noile tehnologii și de inteligența artificială, precum și necesitatea unei comunicări mai vii între Bisericile locale și centru. Totodată, el a subliniat că, dincolo de instrumentele media, misiunea Bisericii rămâne formarea oamenilor și construirea comunității, iar comunicarea autentică trebuie să pornească dintr-o înțelegere profundă a credinței și a realității contemporane.

Biroul de Presă EGCO
Mihaela Caba-Madarasi