RÂNDUIALA
UTRENIEI DE DUMINICĂ DIMINEAŢA
(PERIOADA OCTOIHULUI)
Preotul, cu epitrahil, în faţa Sfintei Mese, uşile împărăteşti fiind închise, dă binecuvântarea:
P. Binecuvântat este Dumnezeul nostru…
C. Amin.
“Veniţi să ne închinăm…” (de 3 ori), cu Psalmii 19 şi 20. Apoi Troparele de umilinţă, cu o Ectenie rostită de preot. Apoi Exclamaţiunea: Mărire Sfintei şi Celei deofiinţă…, apoi Psalmii 3, 37, 62, 87, 102, 142 (Șase psalmi, sau Hexapsalmul). În acest timp preotul citeşte din Liturghier, cele 12 Rugăciuni ale Utreniei.
Această primă parte a Utreniei (Psalmii, troparele de umilință, Ectenia și cele 12 Rugăciuni) se găsește în Octoihul mic, Orologhion și Liturghier)
Toată această parte se poate omite (cum de fapt, practic, o omitem). Prin urmare, după Binecuvântarea de început, se trece direct la
P. Ectenia mare sau Ectenia păcii.
După ce preotul (sau diaconul, dacă este) termină de rostit Ectenia, Strana cântă troparele cu care s-a încheiat Vecernia.
C. “Dumnezeu este Domnul…” (de 3 ori) pe melodia troparului versului de rând.
Troparul Învierii versului de rând;
Mărire… Troparul Sfântului, din Minei, pe versul indicat în Minei;
Şi acum…Troparul Născătoarei de la şi pe versul pe care am cântat Mărire.
În timp ce se cântă Troparele, preotul lasă epitrahilul, iese pe uşa diaconească dinspre miazănoapte şi face rugăciunile prescrise în Liturghier ca pregătire imediată pentru îmbrăcare şi proscomidie, în faţa iconostasului. Aceste Rugăciuni de pregătire se află în Liturghier.
După terminarea rugăciunilor, preotul se inclină în faţa poporului, apoi intră în Sfântul Altar, pe uşa dinspre miazăzi şi se îmbracă cu ornatele pentru Liturghie. La fiecare piesă ale ornatelor, preotul spune rugăciunea prescrisă, așa cum se menționează în Liturghier.
După îmbrăcarea ornatelor, preotul începe Rânduiala Proscomidiei.
Preotul face acest ritual acum, la cântarea troparelor, atunci când are de pregătit multe părticele pentru Împărtăşanie. Dacă nu, rânduiala aceasta se poate face în timp ce se cântă luminătorile şi laudele, în parttea finală a Utreniei.
P. Ectenia mică, din Liturghier cu Exclamațiunea prescrisă.
C. Prima serie de Sedelne (Şezânde), din Octoih (mic sau mare) de la versul de rând, cântate pe antifonul versului de rând; au melodie proprie pentru antifon doar versurile 2, 4 și 8. Pentru versurile 1, 3, 5, 6 și 7, melodia troparului devine și melodia antifonului.
P. Ectenia mică, din Liturghier.
C. A doua serie de Sedelne, din Octoih, tot pe antifonul versului de rând;
Îndată, Binecuvântările Învierii, din Octoihul mic, de la partea fixă a Utreniei, cântate pe troparul versului 5;
(În timp ce se cântă Binecuvântările Învierii, preotul cădește altarul şi întreaga biserică)
P. Ectenia mică
C. Ipacoiul versului de rând (citit);
Apoi Cele trei serii (versul 8 are patru serii) ale antifoanelor versului de rând , din Octoih (cântate pe antifonul versului);
Îndată ce s-au cântat Antifoanele sau Treptele se cântă Prohimenul cu stihul, repetându-se prohimenul, din Octoih, de la versul de rând (cântate tot pe antifon).
P. Exclamaţiunea: Că sfânt eşti Dumnezeul nostru…
C. Toată suflarea… (cântată pe antifonul versului de rând);
Se deschid Uşile Împărăteşti, preotul îmbracă felonul. (A se reține: Evanghelia nu poate să fie citită preotul purtând doar epitrahil. Obligatoriu, și cu felonul!)
Preotul citeşte Evanghelia Învierii, una din cele 11, care se află în Evangheliar, după Pericopele Evangheliilor rânduite după Ciclul pascal. (De ce 11 pericope evanghelice? Pentru că 11 au fost ucenicii martori ai Învierii lui Isus!)
După ce s-a citit Evanghelia, preotul aduce solemn cartea Evangheliei din altar şi o așază pe tetrapodul din mijlocul bisericii; după ce face 3 inchinăciuni, cădește Sfânta Evanghelie şi întreaga biserică.
C. “Învierea lui Cristos…”, apoi Psalmul 50.
Mărire… Pentru rugăciunile Apostolilor Tăi…
Şi acum… Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu… (cântate pe versul 2, propriu-zis);
Stihul: “Miluieşte-mă, Dumnezeule…”, cu Stihira: “Înviind Isus din mormânt…”, cântate pe versul 6 propriu-zis.
Acestea se găsesc în Octoihul mic sau în Orologhion, la Rânduiala Utreniei.
În duminicile perioadei Triodului (adică de la Duminica Vameșului și a fariseului și până în Duminica a 5-a a Postului Mare, inclusiv) cele trei stihiri de mai sus (Pentru rugăciunile Apostolilor…, Pentru rugăciunile Născătoarei…și Înviind Isus din mormânt…), sunt înlocuite de alte trei stihiri, proprii Postului mare (Ușile pocăinței…, În cărările mântuirii… și La mulțimea faptelor mele…), primele două, pe versul 8 propriu-zis, iar ultima pe versul 6 propriu-zis. Aceste stihiri se găsesc în Octoihul mic sau Orologhion, la Rânduiala Utreniei.
P. Ectenia specială din Liturghier, de la Rânduiala Utreniei, cu Exclamaţiunea: Cu mila şi cu îndurările…
Urmează cântarea Canonului (doar Catavasiile):
C. Catavasiile I şi III (din Catavasiile care sunt de rând în perioada respectivă).
P. Ectenie Mică din Liturghier.
C. Sedealna Sfântului din Minei (cântată pe antifonul versului indicat). Pe aceasta o găsim în Minei, la data sărbătorii Sfântului sau a zilei, după cîntarea a III-a a Canonului.
C. Catavasiile IV, V şi VI.
P. Ectenia mică din Liturghier.
C. Condacul şi Icosul versului de rând;
Apoi, Catavasiile VII şi VIII. Catavasia a VIII-a este precedată de stihul: “Să lăudăm, bine să cuvântăm…”.
Apoi preotul cântă sau rosteşte stihul: “Pe Născătoarea de Dumnezeu…”
Strana: Cântarea Mariei (din Octoih, de la rânduiala Utreniei), fiecare verset este urmat de stihira: Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii…, încheindu-se cu Catavasia a IX-a, precedată de stihul: “Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…”.
În timp ce se cântă Cântarea Mariei, preotul cădește altarul şi întreaga biserică.
P. Ectenia mică din Liturghier.
C. Se cântă, pe melodie proprie, introducerea la textul luminătorilor: “Sfânt este Domnul, Dumnezeul nostru…”. Apoi Luminătoarea Învierii, sau Luminânda, sau Exapostilaria, sau Svetilna (una din cele 11, Luminători pe care le găsim în Octoihul mic sau Orologhion, la Luminători);
Mărire… Luminătoarea Sfântului, din Minei, dacă care;
Şi acum… Luminătoarea Născătoarei (a Învierii), găsită după Luminătoarea Învierii.
În timp ce se cântă Luminătorile şi Laudele, preotul poate face acum ritul închinării la icoanele iconostasului, îmbrăcarea şi pregătirea Proscomidiei, aşa cum s-a arătat mai sus.
Îndată urmează cântarea Laudelor:
C. Se cântă cele două stihuri care introduc cântarea Laudelor (Toată suflarea să laude pe Domnul…și Lăudați-L pe El totți îngerii Lui…), pe care le găsim în Octoihul mic sau Orologhion, la rânduiala Utreniei.
Se cântă cele 8 stihuri ale Utreniei, cu cele 8 stihiri de laudă, din Octoih, cântate pe versul de rând propriu-zis.
Apoi: Mărire… Stihira Evangheliei, din Octoih, pe versul propriu-zis, indicat acolo.
(Stihirile Evangheliei sunt tot în număr de 11 şi se găsesc lângă Luminători, în Octoihul mic sau Orologhion).
Şi acum…, Preabinecuvântată eşti Născătoare de Dumnezeu…, cântată pe antifonul versului de rând Mare).
Această stihiră este totdeauna aceeaşi. Ea se cântă pe antifonul versului de rând.
Preotul cântă sau rosteşte stihul de introducere la Doxologia mare: “Mărire Ţie, Celui ce ne-ai arătat nouă lumina!”
C. Cântă Doxologia mare.
După Doxologie se cântă troparul: “Astăzi mântuirea a toată lumea s-a făcut…”, pe melodia troparului versului 4, atunci când versul de rând este 1, 2, 3 sau 4; sau troparul: “Înviat-ai din mormânt…”, pe melodia troparului versului 8, atunci când versul de rând este 5, 6, 7 sau 8.
Urmează Dumnezeiasca Liturghie.
