„Mulțumesc ție, femeie, care, după exemplul celei mai mari dintre femei, Maica Domnului, Cuvântul întrupat, te deschizi cu docilitate și fidelitate față de iubirea lui Dumnezeu, ajutând întreaga omenire să trăiască cu ochii îndreptați spre Dumnezeu”: spunea Sf. Papa Ioan Paul al II-lea în scrisoarea Mulieris dignitatem, (1988), de la care s-a inspirat mesajul adresat de Crăciun mai multor mame din Oradea și împrejurimi care își cresc singure copiii. La inițiativa asociației „Inimă de mamă”, în colaborare cu parohia greco-catolică „Nașterea Maicii Domnului” din Haieu și artista Corina Marta, s-a desfășurat pe 22 decembrie a.c. în Băile „1 Mai” o seară specială dedicată celor care, în intemperiile vieții, își cresc zi de zi singure copiii. În parohia greco-catolică din Băile „1 Mai” au avut prilejul să împărtășească din experiența lor și să se bucure împreună cu cei mici de o seară de colind susținută de doamna Corina Marta (Lil Rose), susținătoare a evenimentului. Pr. Ștefan Madarasi le-a adresat apoi un mesaj inspirat din sublimele rânduri ale Papei Ioan Paul al II-lea, ale căror ecouri au fost cu atât mai mari cu cât răsună în această parohie clopotul dăruit de însăși Papa Ioan Paul al II-lea, cel care, întâmpină cu privirea orice trecător căutător de sens…
„O experiență profundă, care le face extrem de puternice, arătând tuturor ceea ce doar o inimă de mamă poate înțelege”, a împărtășit inițiatoarea proiectului, doamna Simona Olar Gligor. Inspirate de cea mai mare dintre femei, Maica Domnului, care a adus pe lume Cuvântul, s-a dorit în prag de Crăciun să fie adus un omagiu tuturor mamelor care se deschid cu docilitate și fidelitate față de iubirea Lui Dumnezeu, ajutând întreaga omenire să trăiască cu ochii îndreptați spre Dumnezeu.
Seara s-a încheiat cu un moment de comuniune la Pensiunea „Venus” din Băile „1 Mai”, unde toate participantele au luat cina împreună, împărtășind nu doar greutățile vieții, cât și bucuria de a trăi speranța Nașterii Domnului. În cadrul aceleași seri, Moș Crăciun, ajuns în stațiune, a sosit la copilașii acestor mame, aducând totodată mângâierea paternă și căldura sufletească prin care bunătatea umple, în prag de Crăciun și nu numai, orice gol.
«Dragă femeie,
Îți transmit acest mesaj dorind să îți readuc aminte despre recunoștința îndreptată către Dumnezeu pentru tine, pentru ceea ce constituie măsura veșnică a demnității tale, feminine, pentru marile lucrări ale Lui „care în istoria generațiilor omenești s-au împlinit în femeie și prin ea”.
Întâi de toate, Îi mulțumesc Domnului pentru planul Său privind vocația și misiunea ta în lume, care devine și o mulțumire concretă și directă adresată fiecărei femei de aici, pentru ceea ce reprezintă ea în viața umanității și a comunității noastre:
Mulțumesc ție, femeie, care ai devenit pântece al ființei umane în bucuria și chinul unei experiențe unice, de mamă, care te-a făcut zâmbet al lui Dumnezeu pentru copilul tău, care te face ghid în pașii lui prin viață, sprijin al furtunilor sale, un punct de referință în tumultoasa călătorie a vieții. Oricât a fost sau e de greu, nu uita nicio clipă că tu, TU ești cea mai importantă ființă de pe Pământ!
Mulțumesc ție, femeie-prietenă și femeie-soră, care aduci bogățiile sensibilității, ale intuiției, generozității și capacității tale de a asculta ceea ce alții nici măcar nu aud…
Mulțumesc ție, femei muncitoare, angajată în toate domeniile vieții sociale, economice, culturale, artistice și politice, pentru contribuția indispensabilă pe care o aduci la dezvoltarea unei culturi capabile să îmbine rațiunea și sentimentul, cu o concepție a vieții mereu deschisă către sensul de „mister”, la construirea unor structuri economice și politice mai bogate în umanitate.
Mulțumesc ție, femeie, care, după exemplul celei mai mari dintre femei, Maica Domnului, Cuvântul întrupat, te deschizi cu docilitate și fidelitate față de iubirea lui Dumnezeu, ajutând întreaga omenire să trăiască cu ochii îndreptați spre Dumnezeu.
Mulțumesc, femeie, pentru faptul că ești femeie! Cu percepția care este specifică feminității tale, îmbogățești înțelegerea lumii și contribui la sensul deplin al relațiilor umane.
Dar mulțumesc nu este suficient, știu… Din păcate, suntem moștenitorii unei istorii de uriașe condiționări care, în toate timpurile și locurile, a îngreunat drumul femeilor, cu demnitatea nerecunoscută, cu prerogativele denaturate, deseori marginalizate și chiar reduse la servitute. Acest lucru a împiedicat-o să fie pe deplin ea însăși și a sărăcit întreaga umanitate de bogății spirituale autentice.
Cu siguranță nu ar fi ușor să evidențiem responsabilități precise, având în vedere forța sedimentărilor culturale care, de-a lungul secolelor, au modelat mentalități limitate în familie sau în societate. Dacă responsabilitatea instituțiilor, inclusiv a Bisericii, a lipsit în anumite contexte istorice, regret sincer.
Fie ca acest regret să se traducă pentru întreaga Biserică într-un angajament de fidelitate reînnoită față de inspirația evanghelică, care tocmai pe tema eliberării femeii de orice formă de abuz și dominație, are un mesaj de actualitate, decurgând din atitudinea lui Cristos însuși. El, depășind canoanele în vigoare în cultura vremii sale, a avut o atitudine de deschidere, respect, primire și tandrețe față de femei. (Cf. Papa Ioan Paul al II-lea, Mulieris dignitatem, 1988).
El, cel care a venit în lume să aducă mântuirea oamenilor este Cel care ți-a redat ție, femeie, demnitatea. Și ți-o redă ție astăzi, aici, acum.
Oricât de puțin a fost înțeles, oricât de combătute i-au fost faptele, vreau să îți spun: „Femeie, Dumnezeu te iubește cu adevărat!”. Prin Nașterea Domnului să îți aduci aminte de aceasta, simțind iubirea profundă în sufletul tău, pe care copilul Isus ți-o dăruiește prin mângâierea Sa fără margini, prin candoarea copilului care râde, plânge și îți spune ‘mamă’, prin tot ceea ce ești și El vrea să fii pentru tine, pentru el, pentru lume!».
Mihaela Caba-Madarasi