„„Atunci când vorbim despre Scoala Ardeleana, nu vorbim doar despre o fila din istorie, ci vorbim despre identitatea noastra, despre ceea ce suntem noi astazi… Pentru noi, ardelenii, dar si pentru toti românii, a ne apleca asupra unei Scoli din perspectiva unui curent care a dat roade atât de bogate, eu cred ca este o datorie, înainte de a fi un fapt care tine de cultura generala”, a afirmat Preasfintitul Vasile Bizau în deschiderea Simpozionului „Scoala Ardeleana. Memorie si actualitate” , care a avut loc vineri, 13 octombrie, la Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu” din Baia Mare. Organizat de catre Departamentul pentru cultura din cadrul Episcopiei Greco-Catolice de Maramures, simpozionul si-a propus sa fie o rememorare si o actualizare a ideilor miscarii „Scoala Ardeleana”, sarbatorita la nivel national pe data de 11 octombrie.

Au intervenit în cadrul evenimentului: Pr. Dr. Mircea Manu (fost rector al Institutului Teologic „Ep. Dr. Alexandru Rusu” din Baia Mare), dr. Marius Câmpeanu (sef Sectia Istorie, Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Maramures), Prof. univ. dr. Cornel Munteanu. Moderator a fost pr. dr. George Marius Nicoara.

„Personal, consider ca la aparitia Scolii Ardelene au existat câteva motivatii principale determinate de o realitate istorica existenta în Transilvania, o realitate în care românii, desi era majoritari pe teritoriul locuit din mosi stramosi, au fost lipsiti de demnitate, au fost lipsiti de drepturi civile, de dreptul la educatie si la cultura. Aceste nemultumiri profunde, acumulate de-a lungul mai multor veacuri, au generat diferite actiuni revendicative de recunoastere a drepturilor si libertatilor sociale, politice si nationale. A doua motivatie pe care eu o consider, de asemenea, cu substrat local, consta în aparitia unor teorii denigratoare la adresa poporului român din Transilvania, teorii formulate de diferiti istorici maghiari, care negau latinitatea si continuitatea românilor pe teritoriul fostei Dacii…”, a afirmat dr. Marius Câmpeanu, în discursul sau, care a fost unul bazat pe contributia istorica adusa de cei 4 reprezentanti de frunte ai Scolii Ardelene: Gheorghe Sincai, Petru Maior, Samuil Micu si Ioan Budai-Deleanu. „Unirea cu Biserica Romei a constituit un prim moment important din istoria poporului român din Transilvania, un moment prin care, datorita ierarhilor greco-catolici din acea vreme, s-a încercat sa se schimbe vechiul regim si vechiul statut politic si confesional al românilor de aici”, a mai afirmat dr. Câmpeanu.

Pr. Dr. Mircea Manu a vorbit despre rolul si contributia teologica a miscarii Scolii Ardelene. „Daca Iluminismul occidental a avut si un caracter anticlerical, Iluminismul din Transilvania se naste tocmai în sânul Bisericii Greco-Catolice…”. Spre deosebire de alte curente, idei, teorii politice si filozofice, care au esuat în cursul istoriei, deoarece nu au fost fundamentate pe Adevar, „Scoala Ardeleana, putem afirma ca a fost asezata pe un fundament solid, pornind tocmai de la faptul ca reprezentantii sai au fost absolventi de teologie, calugari, preoti si în felul acesta, însasi actiunea lor, inclusiv cea istorica, filozofica sau filologica, s-a asezat pe ceea înseamna trairea vietii crestine”, a afirmat pr. Manu.

Profesorul dr. Cornel Munteanu a adus în fata participantilor date istorice concrete despre prestatia pe care au avut-o reprezentantii Scolii Ardelene la tipografia de la Buda, unde au ocupat functii precum cea de cenzor si corector, fiind apreciati de însasi Maria Tereza si de catre împaratul Iosif al II-lea. „Petru Maior, corifeul care a ocupat pentru cea mai lunga perioada de timp functia de cenzor si corector în tipografie, a dat dovada de mult curaj, publicând aici studiile sale de istorie, de lingvistica, de teologie”, a afirmat prof. Munteanu. „Putem spune ca Scoala Ardeleana, a fost o miscare militanta activa. Niciodata [reprezentantii ei] nu au abandonat lupta. I-a caracterizat activismul, precum si unitatea de grup… corespondau mult si îsi cunosteau ideile unii altora, iar toate produsele lor, toate titlurile care au fost publicate în acea perioada, ne demonstreaza faptul ca avem de-a face cu un grup compact de valori: valori în istorie, valori în lingvistica, valori în cultura, valori în istoriografie, valori în literatura”, a mai spus prof. dr. Cornel Munteanu.

Simpozionul s-a încheiat cu întrebarea si invitatia la reflectie lansata publicului de catre Preasfintitul Vasile Bizau: „Care este contributia pe care noi putem sa o aducem la ceea ce înseamna sentimentul de mândrie nationala?”.

Sursa: http://www.episcopiamm.ro