„Treisprezece voturi favorabile recunoasterii supranaturalitatii primelor sapte aparitii de la Medjugorje, un vot contrar si o abtinere. În schimb majoritar abtineri si multe îndoieli cu privire la continuarea fenomenului aparitiilor de la sfârsitul anului 1981 pâna astazi. Acesta este rezultatul final al muncii comisiei despre Medjugorje instituita în 2010 de Papa Benedict al XVI-lea si prezidata de Cardinalul Camillo Ruini. Un document la care a facut referinta Papa Francisc în dialogul cu jurnalistii în timpul zborului de întoarcere de la Fatima, când a revelat distinctia dintre primele aparitii si fenomenul ulterior si a spus: „O comisie de buni teologi, Episcopi, Cardinali. Buni, buni, buni. Raportul Ruini este foarte, foarte bun”. Semnalul reiesit din cuvintele Pontifului, dupa cum se stie, este pozitiv cu privire la roadele spirituale si convertirile („oameni care merg acolo si se convertesc, oameni care îl întâlnesc pe Dumnezeu, care îsi schimba viata”), dar este negativ cât priveste aparitiile care continua si astazi: „Eu o prefer pe Sfânta Fecioara Maria mama si nu pe Sfânta Fecioara Maria sef de birou telegrafic care în fiecare zi trimite un mesaj la ora cutare”.

Între 17 martie 2010 si 17 ianuarie 2014, din vointa Papei Benedict al XVI-lea, a functionat o comisie prezidata de Cardinalul Ruini. Pe lânga fostul presedinte al Conferintei Episcopale Italiene, au facut parte Cardinalii Jozef Tomko, Vinko Puljic, Josip Bozanic, Julián Herranz si Angelo Amato. Împreuna cu ei psihanalistul Nela Gaspar, mariologul Salvatore Perrella, antropologul Achim Schütz, canonistul David Jaeger, raportorul de la Cauzele Sfintilor Zdzislaw Józef Kijas, psihologul Mijo Nikic si oficialul de la Doctrina Credintei Krzysztof Nykiel. Au avut misiunea de „a aduna si a examina tot materialul” despre Medjugorje si de a prezenta „un raport detaliat” cu respectivul vot despre „supranaturalitatea sau nu” a aparitiilor si de a indica „solutiile pastorale” cele mai oportune. Comisia s-a reunit de 17 ori, a analizat toata documentatia depozitata în Vatican, în parohia din Medjugorje precum si în arhivele serviciilor secrete din fosta Iugoslavie. I-a ascultat pe toti vizionarii si martorii, iar în aprilie 2012 a desfasurat o cercetare la fata locului în localitatea din Hertegovina.

Comisia a prezentat o diferenta foarte clara între începuturile fenomenului si dezvoltarea sa succesiva. Si astfel a decis sa se exprime cu doua voturi distincte cu privire la cele doua faze: primele sapte presupuse aparitii, petrecute între 24 iunie si 3 iulie 1981, si tot ceea ce s-a întâmplat dupa aceea. Membrii si expertii s-au exprimat cu 13 voturi în favoarea recunoasterii supranaturalitatii primelor viziuni. Un membru a votat împotriva si un expert s-a abtinut. Comisia sustine ca cei sapte tineri vizionari erau normali din punct de vedere psihic, au fost luati pe nepregatite de aparitie, si în ceea ce povestesc ca au vazut nu a fost nicio influenta din partea franciscanilor din parohie sau a altor subiecti. Au rezistat sa povesteasca ceea ce au vazut cu toate ca politia i-a arestat si i-a amenintat cu moartea. Comisia a respins si ipoteza unei origini demoniace a aparitiilor.

Cât priveste a doua faza a aparitiilor, comisia a tinut cont de interferentele mari datorate conflictului dintre Episcop si franciscanii din parohie, precum si faptului ca aparitiile, prevestite si programate în mod singular pentru vizionari si nu în grup, au continuat cu mesaje repetitive. Acestea continua, cu toate ca tinerii au spus ca ar fi avut un sfârsit, care în realitate nu s-a întâmplat niciodata. Exista apoi tema „secretelor” cu gust apocaliptic pe care vizionarii afirma ca le-au fost revelate de aparitie. Cu privire la aceasta a doua faza comisia a votat în doua momente. Prima data luând în considerare roadele spirituale de la Medjugorje, dar lasând deoparte comportamentul vizionarilor. Aici trei membri si trei experti afirma ca exista efecte pozitive, patru membri si trei experti efecte mixte în prevalenta pozitive si alti trei membri efecte mixte, pozitive si negative. Daca în schimb în afara de roadele spirituale se tine cont de comportamentul vizionarilor, opt membri si patru experti considera ca nu se pot exprima, în timp ce alti doi membri au votat împotriva supranaturalitatii.

Dupa ce au prezentat ca vizionarii de la Medjugorje nu au fost niciodata însotiti în mod adecvat din punct de vedere spiritual si au observat ca ei de mult timp nu mai formeaza un grup, comisia s-a pronuntat în favoarea sfârsitului interdictiei de pelerinaje organizate la Medjugorje (13 dintre membri si experti din 14 prezenti) si a votat în majoritate în favoarea constituirii la Medjugorje a „unei autoritati dependente de Sfântul Scaun” si pentru transformarea parohiei în sanctuar pontifical. O decizie dictata de motive pastorale – îngrijirea milioanelor de pelerini care vin, a evita ca sa se formeze „biserici paralele”, claritate cu privire la chestiunile economice – care nu ar implica recunoasterea supranaturalitatii aparitiilor.

În avion, Papa Francisc a vorbit si despre îndoielile Congregatiei pentru Doctrina Credintei (CDC). Condusa de Cardinalul Gerhard Ludwig Müller, CDC a exprimat îndoieli cu privire la fenomen precum si cu privire la raportul Cardinalului Ruini, considerat o contributie autoritara care trebuie confruntata cu alte pareri si documente. În 2016 s-a desfasurat o „feria a IV-a”, reuniunea lunara a membrilor dicasterului, convocata pentru a discuta cazul Medjugorje si raportul Ruini. Fiecare dintre Cardinalii si Episcopii care sunt membri a primit textul comisiei, dar si alt material aflat în posesia Congregatiei pentru Doctrina Credintei. În cursul reuniunii s-a cerut membrilor sa exprime parerile lor. Papa Francisc, nevrând ca raportul Ruini, apreciat de el, sa fie scos „la licitatie”, a stabilit însa ca parerile membrilor „feria a IV-a” sa fie trimise direct la el. Si s-a întâmplat exact asa.

Papa, dupa ce a examinat raportul Ruini si parerile membrilor Congregatiei pentru Doctrina Credintei a decis sa încredinteze Arhiepiscopului polonez Henryk Hoser o misiune de „trimis special al Sfântului Scaun” pentru „a dobândi cunostinte mai aprofundate despre situatia pastorala” de la Medjugorje si „mai ales, despre exigentele credinciosilor care ajung acolo în pelerinaj” pentru „a sugera eventuale initiative pastorale pentru viitor”. În vara anului 2017 va înmâna rezultatele muncii sale si Papa va lua o decizie.

(Dupa Vatican Insider, 16 mai 2017)

Sursa: http://www.ercis.ro