„I. Situatia actuala
În vremea noastra are loc o fuga si o expulzare pe o scara niciodata auzita pâna acum. În timp ce multi refugiati ramân în regiunile de criza din Orientul Mijlociu si din Africa, înrautatirea aprovizionarii si lipsa de perspectiva din lagarele de refugiati determina un mare numar de oameni sa caute refugiu în Europa. Aceasta fiind situatia, în tara noastra exista o solidaritate impresionanta si o mare dorinta de a ajuta În acelasi timp, în multe locuri sunt semne de neputinta si supraîncarcare. De asemenea, dezbaterile publice au avut de multe ori un ton sever si asta e departe de a oferi protectie refugiatilor. Suntem îngrijorati de cresterea manifestarilor xenofobe. Miscarile actuale ale refugiatilor impun noi provocari Germaniei si Europei , care pot fi depasite doar adoptând o orientare etica viabila. În aceasta situatie dificila Biserica este în mod special provocata. Ca si crestini, noi sprijinim ferm nevoile refugiatilor si ale cautatorilor de azil. În acest proces, noi ne îndreptam privirea asupra bunastarii societatii ca întreg si în special a oamenilor nevoiasi si dezavantajati din tara noastra. Aceste rânduri sunt menite sa ajute la dobândirea unei certitudini fata de principiile ghid si subiectele prioritare ale dedicarii Bisericii fata de refugiati.
II. Fundamentul pentru angajarea Bisericii fata de refugiati
1. Atentia fata de refugiati si emigranti este o „problema” normala pentru Biserica. Marturia specifica a identitatii noastre crestine se arata atunci când fiecare individ care cauta protectie si refugiu în tara noastra este tratat cu demnitate.
Experientele fugii, a emigrarii si a lipsei de adapost sunt prevalente atât în Vechiul cât si în Noul Testament. Pasajele Biblice apeleaza la exercitarea ospitalitatii si a unei griji speciale fata de cei care au nevoie de protectie si asistenta. „Caci am fost… strain si m-ai primit.”(Matei 25: 35) – în lumina miscarilor de refugiati din vremea noastra, cuvintele acestea din Evanghelia dupa Matei vorbesc direct fiecaruia dintre noi. Sperantele si grijile celor pusi pe fuga sunt si sperantele si grijile Bisericii. Xenofobia si rasismul sunt incompatibile cu perceptia crestina a omeniei. Împreuna cu Papa Francisc, Biserica Catolica din Germania lupta pentru o cultura vie de acceptare si solidaritate. Suntem totusi constienti ca nu toti cei din Biserica noastra împartasesc aceasta dedicare fata de refugiati fara rezerve. Ba chiar uneori sunt critici deschise. De aceea avem nevoie de o dezbatere în interiorul Bisericii, care sa ajute sa se depaseasca fricile.
2. Ajutorul dat refugiatilor de catre Biserica se face la toate nivelele vietii Bisericii. Primeste amprenta diversitatii celor care o fac si a capacitatilor lor.
Un mare numar de oameni lucreaza în multe locuri în Biserica pentru a ameliora situatiile refugiatilor. Sunt condusi de principiul subsidiaritatii. Cele 27 de dieceze, Ordinele, Asociatia Caritas Germana, cu multele ei sub organizatii si asociatii de specialisti, diferitele grupuri din biserica, asociatii si organizatii, agentiile de ajutor cu activitatea lor internationala, si în special multimea de voluntari din parohii, fac tot ce pot ca sa ajute cu sfaturi, cu fapte si rugaciuni pentru a satisface nevoile materiale si spirituale ale refugiatilor si a celor fara adapost. Multe initiative se fac în cooperarea ecumenica. Oameni care altfel au putin contact cu Biserica, traiesc creativitatea iubirii fratesti crestine prin contributia lor la munca de ajutor pe care Biserica o da refugiatilor.
3. Dedicatia Bisericii fata de refugiati se concentreaza în special pe întâlnirea umana si ajutorul personal. În acelasi timp, trebuie recunoscut faptul ca Biserica este doar unul dintre mai multi jucatori relevanti care ofera ajutor refugiatilor.
Papa Francisc ne aminteste ca Isus Christos asteapta tot timpul sa fie recunoscut în emigranti si refugiati, în persoane exilate. Asadar începutul si sfârsitul tuturor eforturilor noastre trebuie sa fie întotdeauna acela de a pastra demnitatea individuala a fiecarui refugiat si lipsit de adapost-indiferent de origine, stare sociala, religie si filozofie, gen si orientare sexuala. În toate dezbaterile sociale privind raspunsurile potrivite în fata miscarilor de migratie actuale, crestinii sunt chemati sa dea dovada de o sensibilitate speciala fata de nenumaratele biografii si suferinte ce sunt reprezentate prin numarul mare de refugiati. Totusi, în acelasi timp, sa nu se creeze impresia ca Biserica poate oferi un substitut pentru structurile viabile ale starii de bunastare sociala si ale societatii civile. Mai degraba Biserica intra într-o dedicatie sporita în acele sectoare în care exista o nevoie acuta de întâlnire personala si de îndrumare personala. În plus, e nevoie sa se lucreze intens cu cei care ajuta refugiatii.
4. Biserica apara interesele tuturor celor dezavantajati. Angajarea Bisericii fata de multimea celor marginalizati din societatea noastra trebuie continuata la fel de puternic.
Biserica cunoaste nevoia în care se afla oamenii care nu pot trai din salariul lor, din pensie sau ajutorul de somaj, care cauta un loc pentru studii sau o slujba, fara rezultat, care nu-si gasesc o locuinta potrivita ori sunt expusi la multe greutati fiind parinte unic. Interesele celor dezavantajati din societatea noastra nu trebuie sa se opuna intereselor refugiatilor, ci activitatea Bisericii pentru refugiati e înteleasa ca facând parte dintr-un angajament social si caritabil. Motivatia de a acorda ajutor refugiatilor vine nu numai din obligatia speciala crestina de a ajuta refugiatii, ci este un principiu esential azi, chiar daca consideram doar motivele pragmatice.
În special pentru ca ne preocupa starea de bine a societatii întregi, noi dorim sa ajutam la întelegerea faptului ca provocarile de azi pot fi depasite într-un spirit al solidaritatii si al unei omeniri care împartaseste.
5. Integrarea celor de orientare culturala sau religioasa diferita aduce provocari majore în societatea noastra. Biserica este constienta de raspunderea speciala pe care o are pentru a asigura succesul proceselor de integrare sociala.
Oamenii care vin de obicei la noi nu asteapta nimic mai mult decât pace si dreptate pentru caminul lor. În majoritatea cazurilor au si speranta de a se întoarce la un moment dat în tara lor de bastina. Totusi , deoarece pentru moment nu se vad solutii de realizare rapida a crizei, mai ales Orientul Mijlociu si Africa, Germania va deveni caminul cel nou pentru o mare parte dintre refugiatii veniti pentru o perioada îndelungata. Si acum este momentul sa se puna bazele participarii lor cu succes la viata sociala în viitor. Este nevoie ca ei sa poata învata limba noastra, sa aiba acces la educatie, sa dobândeasca toate calificarile de care au nevoie pentru piata de lucru din Germania si sa îsi ia o slujba. Integrarea este un proces reciproc, care aduce provocari atât pentru emigranti cât si pentru gazde. Deci pentru ca diversitatea si coeziunea sa nu ajunga opuse, este nevoie de apreciere reciproca si unitate a valorilor fundamentale. În ciuda unor probleme negative, în acest moment în Germania oamenii de diferite orientari culturale, religioase si filozofice traiesc în armonie. Aceasta experienta ofera o baza sanatoasa pentru depasirea sarcinilor de integrare din prezent si din viitor. Ca si Catolici, noi apartinem de o Biserica a tuturor limbilor si popoarelor. Constienti de asta, noi jucam un rol activ în formarea proceselor de integrare sociala. Avem multi ani de experienta a confruntarilor dintre Crestini si Musulmani si putem sa construim poduri de comunicare între sistemele de valori seculare si religioase.
III. Zonele de angajare a Bisericii fata de refugiati
Papa Francisc ne aminteste de sarcina tuturor crestinilor în situatia actuala: sa li se dea o speranta concreta oamenilor care si-au pierdut locuinta. Biserica din Germania se ocupa în primul rând de acest lucru în câteva zone specifice.
1. Îndrumare, dobândirea unor abilitati si întarirea angajarii voluntare si plenare în ajutorul oferit refugiatilor de catre Biserica
Multimea de voluntari care sunt angajati fata de interesele celor ce cauta protectie confera o fata umana ajutorului oferit de Biserica refugiatilor. Ei deschid refugiatilor si celor în cautare de adapost o prima sansa de a învata limba noastra, le ofera o sansa de a se orienta într-un mediu nou, necunoscut, le ofera provizii necesare supravietuirii si îi trateaza cu respect . În special atunci când voluntarii se confrunta cu limitele puterii lor de a ajuta si dorinta lor de a ajuta, ei au nevoie sa consulte surse de contact competente. Acolo unde oamenii îsi iau un angajament de a ajuta refugiatii, ei ar trebui sa poata sa acceseze servicii corespunzatoare de coordonare si antrenament. În acelasi timp, staful permanent necesita la rândul sau mai mult antrenament si dezvoltare.
2. Grija pastorala
Ca rezultat al intensificarii zborurilor curente, numarul catolicilor care sunt cu un fundal de emigranti a crescut de asemenea. Multi refugiati din Orientul Mijlociu sunt membri ai bisericilor catolice locale care sunt unite cu Roma. Misiunile clasice în limba localnicilor care au fost fondate cu zeci de ani în urma pentru migrantii catolici care muncesc nu mai reusesc sa acopere nevoile de sprijin pastoral pentru refugiatii crestini din Orientul Mijlociu de catre ei însisi. în afara de chestiunile de ordin structural care au nevoie de rezolvare, exista necesitatea de a asigura sensimentul de bun venit crestinilor refugiati din mijlocul bisericii noastre. De asemenea exista necesitatea de a adapta nevoile pastorale ale crestinilor ortodocsi între refugiati. În continuare, parohiile noastre pot sa aduca o contributie majora în reducerea sentimentelor de frica si anxietate: pe baza unei mai bune întelegeri a propriei credinte, este posibil sa ne apropiem oameni de alte denominatii ti religii cu o deschidere mereu împrospatata. În acelasi timp, toti refugiatii au nevoie de grija pastorala într-un sens mai larg: peste tot unde oamenii îsi ating limitele existentiale, pot conta pe asistenta din partea pastorilor Bisericii. Toate acestea genereaza noi provocari, atât pentru cei care ofera grija pastorala în limba nativa, dar si pentru cea generala.
3. Gazduirea
Multor refugiati li s-a ferit un adapost în edificiile bisericesti. Responsabilii din biserici fac examinari ulterioare cu deschiderea si creativitatea necesare ce obiecte pot sa fie oferite repede si nemijlocit pentru a primi refugiati. În plus fata de aceasta asisenta pe termen scurt destinata celor cu nevoi, deja trebuie sa ne straduim sa gasim solutiile pe termen lung: integrarea poate sa aiba succes doar daca e ofera gazduire pentru toti cei care locuiesc în tara noastra, evitându-se ghetoizarea. Cu agentiile de locuinte catolice Siedlungswerke, Biserica poate sa gaseasca uneltele potrivite pentru îndeplinirea proiectelor sociale care vizeaza proiecte promitatoare de adapostire orientate spre spatiu. Acestea s-au constituit ca raspuns la criza de locuinte de dupa Al Doilea Razboi Mondial, când milioane de oameni stramutati îsi cautau un loc unde sa locuiasca. Prima sarcina a Siedlungswerke, aceea de a creea spatii de locuit pentru oamenii cu dificultati financiare sau sociale, ramâne neschimbata. Episcopii si diecezele sustin Siedlungswerke în misiunea pe care o au de dus la capat. În viitor, va fi nevoie de actori implicati în biserica din Siedlungswerke, din serviciile caritabile si sociale, dintre administratorii implicati în domeniul financiar si al constructiilor, care sa munceasca împreuna mult mai intens. Mai mult, edificiile din dotarea bisericilor, cu resursele lor specifice se vor angaja atunci când se impune gasirea de adapst pentru refugiati.
4. Participarea sociala prin munca – centre de formare si orientare vocationala pentru refugiati
Munca remunerata este o cerinta esentiala pentru participarea sociala si aceasta pune baza fundatiei economice pentru o viata responsabila si independenta. Din cauza dificultatilor întâlnite în recunoasterea calificarilor profesionale, documente lipsa, deficientele de formare sau cunoasterea inadecvata a limbii, refugiatii întâmpina deseori obstacole pe piata muncii. Situatia se înrautateste atunci când angajatorii nutresc incertitudine în raport cu statutul de rezident al refugiatilor sa u al celor care solicita azil. Integrarea pe piata muncii depind în mare masura de de factori precum: educatia, calificarea, locul de munca vizat. În colaborare cu alti jucatori relevanti, cu aptitidinile sale, biserica ajujta emigrantii pentru ca ei sa aiba acces pe piata muncii oferindu-le orientare vocationala, cursuri de limba vocationale, pregatirea pentru formaresi munca, dar si asistenta în timpul formarii. În toate locurile unde biserica, prin disponibilitatile ei, opereaza ca angajator sau sustine financiar institutiile de formare vocationala, se nasc oportunitati pentru promovarea vocationala a refugiatilor. Pentru a asigura integrarea vocationala, programele de integrare pot fi extinse suplimentar; biserica trebuie sa îsi doreasca sa îi primeasca în cladirile ei.
5. Participarea societalaprin educatie – oferirea de ajutor refugiatilor în gradinite, scoli, în institutiile de educatie ulterioara si în cele de formare a adultilor
Participarea în educatie nu este doar o cheie pentru integrarea în societate, dar este si un drept fundamental al omului. De la educatia prescolara pâna la cea scolara, mai apoi spre educatia pentru adulti, multe institutii din Germania care oprereaza eficient sunt gestionate de catre Biserica. Multele activitati ale initiativei tinerilor catolici, dar si ale celor cu educatie superioara sau asociatii ale studentilor propun evenimente pentru învatarea sociala. Trebuie profitat si mai mult decât s-a întâmplat anterior de aceste resurse valoroase pentru a oferi perspective educative promitatoare refugiatilor. În acelasi timp, se impune reconsiderarea importantei deschiderii interconfesionale a facilitatilor educative catolice care poate aduce su sine conservarea si cultivarea identitatii crestine.
6. Grija pentru sanatate si asistenta psiho-sociala pentru refugiati
Fiecare individ din tara noastra trebuie sa aiba acces la o îngrijire medicala adecvata independent de statutul lor de rezidenti sau nu. Unele persoane care cauta refugiu în Germania au fost supusi la tortura serioasa fizica si psihologica atunci când erau la casele lor sau au fost traumatizati de evenimente legate de razboi si de diferitele conflicte. Refugiatii cu traume psihologice înca nu primesc un suport adecvat în tara noastra. Organizatiile bisericesti ofera deja grija necesara medicala, psihoterapeutica si sociala în unele locui. Acest angajament trebuie sa se dezvolte în continuare.
7. Refugiatii minori neînsotiti
Refugiatii minori neînsotiti constituie un grup de o mare vulnerabilitate si au nevoie de asitenta. Cu cât sunt mai numerosi, cu atât se impune sa facem mai mult pentru a ne asigura ca standardele de calitate atinse în trecut sunt mentinute. Multele organizatii catolice care sunt active în oferirea de asistenta sociala pentru tineri au cunostintele si experienta necesare pentru a-i însoti pe aceasta categorie de minori în drumul lor catre o viata independenta. În plus fata de serviciile educative, ei mai au nevoie de ghidare personala de catre cei competenta, care sa îi ajute sa depaseasca suferintele lor psihologice.
8. Refugiatii femei
Când femeile sunt dislocate singure sau cu proprii copii, ele risca sa ajunga victime ale violentei, ale agresiunilor sexuale sau ale traficului de persoane în timpul calatoriei lor. Vulnerabilitatea femeilor refugiate trebuie recunoscuta mai mult decât s-a întâmplat pâna acum de catre Biserica si societate. Atât în prima faza a primirii lor, cât si în etapele urmatoare, femeilor trebuie sa li se ofere informatii într-o limba pe care o înteleg pentru ca sa stie care le sunt drepturile si la ce agentii se pot adresa cu nevoile lor. Statutul acestora trebuie observat cu o sensibilitate speciala în toate angajamentele luate de catre Biserica în privinta refugiatilor – mai cu seama atunci când este vorba despre perspectivele educationale si voactionale pentru a oferi atentie fetelor refugiate care sunt neînsotite, dar si asupra problemelor care privest îngrijirea medicala si consilierea psiho-sociala. Sprijinul care este oferit fmeilor si fetelor trebuie sa fie orientat spre facilitarea împlinirii ideilor proprii de viata în libertate si siguranta.
9. Solidaritate cu crestinii
Biserica este alaturi de toti crestinii care sufera. Suntem constienti de obligatiile pe care le avem fata de crestini, un mare numar au fost nevoiti sa se refugieze din tarile din Orientul Mijlociu, si cauta adapost în tara noastra. Ei sunt fratii si surorile noastre în credinta. Cu ei suntem în comuniune spirituala. Trebuie sa ne asiguram ca ei nu sunt marginalizati sau relocati în tara noastra din pricina credintei lor, mai ales în centre pentru solicitantii de azil. Facem eforturi sa ne asiguram ca viata crestina are viitor în Orientul Mijlociu si ca nu-i abandonam pe fratii crestini care au fost nevoiti sa-si paraseasca tarile lor de origine, pierzându-si casele lor pentru totdeauna. Ei au dreptul la o locuina; au dreptul sa se întoarca acasa.
10. Dialogul interreligios si interconfesional – cooperarea cu musulmanii, evreii care pot oferi ajutor refugiatilor
Situatia actuala a refugiatilor genereaza o mare solidaritate si o mare disponibilitate de a da o mâna de ajutor între musulmanii si evreii din tara noastra. Aceasta situatie dispune la oportunitatea de a continua cu hotarâre pe calea dialogului interconfesional si interreligios si sa se initieze proiecte în parteneriat pentru a sustine refugiatii. Între altele, o astfel de cooperare poate, de asemenea, sa fie utila în cultivarea respectului reciproc între crestini si refugiatii musulmani si în prevenirea atitudinilor anti semitice despre care comunitatile evreiesti avertizeaza în mod fundamentat.
11. Asistenta internationala pentru refugiati
Când papa Francisc invita la globalizarea caritatii si a cooperarii, aminteste de responsabilitatea noastra la nivel international – o responsabilitate care este bazata si pe faptul ca tarile apusene au contribuit la ivirea circumstantelor dezastruoase care se manifesta în multe tari în criza. Miscarile refugiatilor nu sunt de asteptat sa intre în declin curând, atât timp cât este o severa lipsa a conditiilor de trai demne, la nivele politice, sociale, economice si ecologice în multe tari din lume. De aceea invitam si îndemnam la sustierea unei politici la nivelurile national si international care sa urmeze principiile pacii drepte si care sa respecte drepturile civile ale populatiei. Deseori se scapa din vedere faptul ca refugiatii nu pleaca spre Europa, ci ei cauta protectie în proximitatea caselor lor. În lumina acestei realitati, agentiile de întrajutorare bisericesti, dar si alte organizatii catolice care opereaza pe plan international, si-au amplificat angajamentele pentru a sustine proiectele destinate refugiatilor peste granita în ultimul timp. Împreuna cu partenerii lor de pe teren, ei îsi asuma un angajament major pentru a creea conditii demne în campusurile de refugiati si în combaterea cauzelor deplasarii maselor.
12. Luarea de pozitie în chestiuni legate de migratie si azil
Efortul major asumat în fiecare zi de catre agentiile de stat competente pentru a gazdui si îngriji refugiatii se bucura de o mare recunoastere în Biserica. În acelasi timp, putem identifica deficiente în actele administrtive care împiedica dezbaterea care are loc în societate în problema refugiatilor. Biserica nu poate sa degreveze statul de sarcinile care îi revin din perspectiva suveranitatii sale. Din moment ce chestiunile legate de migratie si azil ating principiile etice care sunt specifice si crestinismului, Biserica urmareste cu atentie tendintele politice din acest domeniu. În calitate de crestini, suntem chemati sa ajutam fiecare individ sa traiasca în libertate si demnitate. Pe baza acestei convingeri, încercam sa ne asiguram ca cele mai importante realizari fundamentate pe lege, umanitarism si sociale sunt conservate, mai cu seama în perioadele de criza. Fiecare individ refugiat are dreptul la un proces drept si la un tratament demn. Aceasta se aplica si celor care nu ramân definitiv în Germania. Si fata de aceea avem o responsabilitate. Mai mult, unitatea familiei are importanta considerabil mai mare. Familia este un bun valoros pe care îl aparam. Politica germana si europeana legata de refugiati trebuie sa fie construita pe aceste principii.
Aceste directive au fost adoptate de catre adunarea generala a episcopilor germani în conferinta de la Kloster Schöntal în 18 Februarie 2016.
Taducere: – Profesor Monica Sarca
– Profesor Adrian Podar