„Asociatia culturala pictor Octavian Smigelschi din Sibiu a continuat sirul expozitiilor din acest an dedicate pictorului transilvanean Octavian Smigelschi vernisând marti 10 noiembrie 2015 expozitia „Smigelschi si Blajul, dupa 110 ani din nou acasa”. Aceasta este a patra expozitie dupa ce în ianuarie a fost realizata expozitia „Smigelschi si Catedrala” la Biblioteca Judeteana ASTRA din Sibiu, „Restituire Octavian Smigelschi” a fost titlul expozitiei din luna aprilie de la Muzeul National al Taranului Român din Bucuresti iar în luna octombrie Muzeul de Arta din Cluj Napoca a gazduit expozitia „Monumentalitate artistica Octavian Smigelschi”.
Expozitia de la Blaj, realizata în Catedrala unita Sfânta Treime a fost deschisa în seara zilei de 10 noiembrie la împlinirea a 103 ani de la moartea artistului ce-si doarme somnul de veci în cimitirul din localitate alaturi de familie.
Au participat episcopii greco-catolici din România, oameni de cultura din Blaj, Sibiu si Alba Iulia precum si un public numeros. Vernisajul expozitiei a fost deschis de episcopul Claudiu Pop care a transmis gândurile si binecuvântarea Preafericitului Cardinal Lucian Muresan, care a vizitat expozitia miercuri 11 noiembrie. Episcopul Virgil Bercea de la Oradea a vorbit despre pictorul Octavian Smigelschi subliniind faptul ca artistul transilvanean a pictat mai multe biserici, opera sa de culme fiind vazuta în Catedrala Mitropolitana ortodoxa din Sibiu iar din pacate Catedrala unita din Blaj pentru peretii careia a creat planul de decorare a ramas pâna astazi nepictata.
Doamna dr. Iulia Mesea de la Muzeul National Brukenthal din Sibiu a prezentat viata si opera artistului accentuând faptul ca avem de a face cu un artist inovator care a adus prin lucrarile sale modernitatea europeana în spatiul transilvanean.
Prof. Univ. Dr. Dumitru Acu a prezentat efortul depus de Asociatiunea ASTRA la începutul secolului XX de a cumpara „lasamântul Smigelschi” si care a împodobit peretii salii festive si a 6 camere din Muzeul Asociatiunii. În continuare Dl. Onuc Nemes Vintila a prezentat al doilea numar al revistei „Luceafarul” ce apare în colaborare cu editura ASTRA Museum din Sibiu.
La final Alexandru Constantin Chituta, presedintele Asociatiei culturale pictor Octavian Smigelschi si curatorul expozitiei a multumit celor prezenti spunând: „Cred ca participam la un eveniment cu o puternica încarcatura artistica si culturala, cu un puternic sentiment si fior sfânt dar mai ales la un moment istoric fiindca dupa mai bine de 112 ani aceste proiecte pentru Catedrala unita din Blaj au venit si iata împodobesc pentru o perioada acest spatiu al catedralei. Multi dintre cei prezenti nu stiu faptul ca aceasta Catedrala a trebuit pictata. Sper ca aceasta expozitie sa fie si o invitatie la un lucru temeinic si necesar care ar trebui sa înceapa aici”.
Apoi au fost daruite mai multe diplome si distinctii: Cardinalului Lucian Muresan, Episcopului Claudiu Pop, Dl Onuc Nemes Vintila, Dl. Ioan Muntean – restaurator si dl. Alexiu Tatu – directorul Arhivelor Nationale Sibiu. Episcopul Virgil Bercea a primit din partea familiei si a Asociatiei culturale pictor Octavian Smigelschi în semn de multumire pentru sprijin un portret de fata realizat la 1890 de catre Octavian Smigelschi.
Expozitia va ramâne în Catedrala unita din Blaj pâna în data de 6 decembrie a.c. si va putea fi vizitata în fiecare zi în intervalul orar 8-14, 16-18.
Octavian Smigelschi este cel mai important artist român transilvanean de la sfârsitul secolului al XIX-lea si primul deceniu al secolului XX, având contributii exceptionale în pictura religioasa si o opera laica programatic înnoitoare. Crescut în mediul multicultural al orasului Sibiu, Smigelschi si-a desavârsit pregatirea artistica la Scoala de desen de la Budapesta si apoi si-a cizelat maniera prin calatoriile de documentare si studiu în mari centre artistice ale Europei Centrale si Italiei si la manastirile din Muntenia, Oltenia si Moldova. Talentul si sensibilitatea creatoare i-au asigurat deschiderea spre modernitate si tentatia experimentarilor, dar si capacitatea de identificare a sursei exceptionale a artei românesti traditionale si a artei populare. Capacitatea sa de prelucrare si de sinteza a dat nastere unei creatii laice ce poate fi plasata stilistic la confluenta dintre academism, naturalism si simbolism, impresionanta prin diversitatea abordarilor tehnice, stilistice, compozitionale, chiar a materialelor folosite (ciment colorat, acuarela combinata cu guasa, ulei, colaje de hârtii, culori, texturi) într-o coerenta si unitate a ansamblului.
Dar capitolul ce l-a consacrat definitiv în istoria artei românesti a fost pictura monumentala religioasa.
Un imbold pentru a se ocupa serios de pictura bisericeasca a fost manifestarea intentiei din partea Mitropoliei din Blaj de a se ocupa de pictarea interiorului catedralei de aici. Tema oferea posibilitati exceptionale pentru realizarea unui vast decor monumental, într-un limbaj nou. În 1903 Smigelschi alege Blajul alaturi de Sibiu si Budapesta pentru organizarea unor expozitii ce îi vor aduce nu doar recunoasterea binemeritata ci si comenzi. Prima expozitie din sirul celor din anul 1903 este organizata la Blaj, în sala de gimnastica a Liceului din apropierea Catedralei si a fost deschisa la 30 august, într-o Duminica, imediat dupa liturghie, la ora 10. Aceasta a asigurat un numar mare de participanti dar a avut si un puternic impact asupra publicului, expozitia concentrându-se cu precadere asupra temelor religioase si asupra decorarii catedralei blajene. Printre participanti s-a numarat si Mitropolitul dr. Victor Mihály de Apsa, numit patron al expozitiei, expozitia fiind deschisa de Dr. Ioan Ratiu.
Prima formulare plastica a unui program artistic pentru decorarea unui interior de biserica a realizat-o Octavian Smigelschi prin cartoanele proiectului pentru catedrala unita din Blaj. Smigelschi intentiona nu numai sa respecte strict liniile arhitectonice, foarte reduse si putin caracteristice, ci voia sa le sporeasca, introducând frize ornamentale puternice, menite sa ritmeze si sa îmbogateasca accentele structive, înauntrul carora erau sa fie zugravite reprezentarile sfinte. Ca surse de inspiratie, artistul foloseste pentru decorarea catedralei din Blaj diferite scene si ornamente din mausoleul Galliei Placidia, Baptisteriul Ortodocsilor din Ravenna, altarul San Vitale sau mozaicul basilicii din Parenzo, Sf. Pudentiana din Roma, Sant Apolinare Nuovo din Ravenna, San Vitale si Sf. Marcu din Venetia.
Puterea sa de vedere în ansamblu si viziunea sa creatoare de armonie ecleziala unica pâna atunci si de atunci încoace, o vedem în planul pentru Catedrala din Blaj prin decorarea tuturor elementelor din interiorul spatiului eclezial: vitralii, strane, amvon, usile de la intrare etc. Daca pictura transpune credinciosul în bisericile italiene, elementele sculpturale se înscriu în nota neo-româneasca, întâlnindu-se numeroase elemente de la Manastirea Curtea de Arges, Snagov, Cozia sau Hurezi.
Opera sa de culme ramâne însa peste veacuri cupola, pandantivii si iconostasul Catedralei Mitropolitane din Sibiu care impresioneaza prin carisma, monumentalitate si culoare iar o mare parte din lucrarile laice ale artistului se gasesc în Muzeul National Brukenthal din Sibiu.
În anul 2014 cu sustinerea financiara a Episcopului Virgil Bercea, Alexandru Constantin Chituta împreuna cu Muzeul National Brukenthal prin bunavointa prof. Univ. Dr. Sabin Adrian Luca a realizat primul album dedicat pictorului sibian Octavian Smigelschi.
„Expozitia de pictura „Smigelschi si Blajul, dupa mai bine de 110 ani din nou acasa””,
