„La 10 ani de la extinderea spre est a UE, înca mai trebuie sa muncim pentru a reapropia diferitele parti ale Europei”. Aceasta este declaratia presedintelui COMECE, Cardinalul Reinhard Marx, cu ocazia celei de-a zecea aniversari a extinderii Uniunii Europene spre est din 1 mai 2004.

Când a avut loc cea mai mare extindere a Uniunii Europene spre est, la 1 mai 2004, s-a vorbit mult despre o „Europa reunificata”. Aceasta extindere nu doar a primit în sânul Uniunii un numar mai mare de noi membri decât în orice alt moment de pâna atunci, ci momentul în sine a fost cu adevarat istoric. Încorporarea statelor centrale si est-europene în Uniunea Europeana a fost consecinta revolutiilor pasnice din fostele tari comuniste din 1989. Acest eveniment de cotitura ce a avut o mare importanta nu doar pentru Europa, ci si pentru întreaga istorie a lumii, va reveni în gândurile noastre în toamna acestui an, când îi vom celebra jubileul de 25 de ani. Cu revolutia din 1989 si extinderea UE în 2004, s-a închis un capitol al istoriei secolului XX care a început cu Primul si Cel de al Doilea Razboi Mondial.
Când, acum 10 ani, tarile din Europa Centrala si de Est, s-au alaturat Uniunii Europene, ele nu au facut-o ca urmare a unei simple decizii libere, asa cum s-a întâmplat în cazul extinderilor anterioare. Pentru a putea deveni membri ai comunitatii politice a familiei europene, aceste foste tari comuniste au trebuit mai întâi sa lupte pentru propria libertate. Tarile din Europa de vest promisesera în mod repetat celor care se aflau dincolo de cortina de fier, ca, la un moment dat, vor fi primite în rândul lor. Dupa revolutia pacifica din 1989, transformarea acestor promisiuni în realitate a devenit o provocare concreta atât pentru vestul, cât si pentru estul continentului. Dupa zeci de ani de separare, Europa trebuia de acum sa se reformeze. Iata de ce extinderea UE din 2004 a reprezentat o veritabila reunificare a Europei.
Aprofundarea comuniunii dintre est si vest în interiorul Uniunii Europene ramâne o provocare. Diversitatea trairilor noastre continua sa ne marcheze modul de a gândi si opiniile. Dar reconcilierea si reunificarea sunt sensul de a fi si motorul central al integrarii europene. De aceea, la 10 ani de la extindere, înca avem datoria de a lucra pentru reapropiere în Europa. În particular, Bisericile si comunitatile religioase din Europa au obligatia de a-si aduce contributia la familia natiunilor care este UE.
Canonizarea Papei Ioan Paul al II-lea de la sfârsitul saptamânii trecute ne invita sa ne întoarcem atentia spre contributia acestui mare papa polonez pentru caderea comunismului, pentru depasirea divizarii Europei si pentru adeziunea tarilor Europei Centrale si de Est la Uniunea Europeana. Ioan Paul al II-lea vorbea de cei doi plamâni ai Europei, care sunt estul si vestul. Europa orientala si cea occidentala sunt, deci, doua parti diferite, care nu sunt identice si care au propriile caracteristici, dar care sunt parte integranta a aceluiasi organism vital si care depind una de alta. Mostenirea Sfântului Ioan Paul al II-lea cere Bisericii si lumii politice sa continue, atât în est, cât si în vest, pe drumul unei veritabile unitati a Europei.

Bruxelles, 1 mai 2014

Cardinal Reinhard Marx

Presedinte al COMECE

Contact: Johanna Touzel,
Purtator de cuvânt si responsabil de presa al COMECE
johanna.touzel@comece.eu Tel +32 (0) 2 235 05 15