„La invitatia Universitatii din Dublin (DCU), în zilele de 15-16 martie 2013, am avut onoarea sa particip la Conferinta Internationala „Communism and Post-communism”, eveniment aflat la a 37-a editie, care a avut 80 de conferentiari din peste 10 tari (Irlanda, Rusia, România, Lituania, Marea Britanie, Georgia, Turcia, Canada etc.). Lucrarile prezentate s-au încadrat în mai multe domenii stiintifice (istorie, sociologie, economie, politologie, drept, psihologie) si au cautat sa ofere atât raspunsuri cât si sa problematizeze în perspective noi si diferite tematica acestei conferinte. Au existat multi conferentiari din Europa de Est care au abordat într-o perspectiva critica neajunsurile si lacunele lasate în urma de perioada comunista, dar si entuziasti, mai ales din vestul european, care au admirat sau evaluat pozitiv comunismul. Asupra acestora din urma trebuie spus, pe de o parte, faptul ca unii fusesera la stagii de perfectionare-cercetare la Moscova, perioada care le-a deschis un alt orizont asupra comunismului, însa unul incomplet, pentru ca asa-numitul „egalitarism” era doar propaganda, ei necunoscând si latura ascunsa a sistemului – mai ales acela al controlului exercitat asupra tuturor categoriilor sociale – facut tocmai pentru a nu exista vreun derapaj de la „ordinea” data de doctrina comunista. Pe de alta parte, aceasta înclinatie fata de blocul comunist, în special fata de U.R.S.S., tinea si de înclinatiile unei politici de autonomie, oarecum anti-britanice – cum este cazul Irlandei – , care vedea dusmanul Marii Britanii ca un prieten, chiar daca sistemul politic era total diferit. Amintim câteva din sectiunile mai importante ale conferintei: „Tari post-comuniste în cautarea democratiei. Ce rol are UE?”; „Alegeri si institutii post-sovietice: national, regional si republici nerecunoscute”; „Economie si Securitate regionala în lumea post-comunista”; „Conflict, competitie si societate civila în Caucazul de Sud”; „Construirea identitatii nationale. Politici externe si Securitate Regionala în Eurasia Centrala Post-Sovietica”; „Educatie si învatamânt înainte si dupa comunism”; „Secrete si revelatii din trecutul comunist”; „De la Ceausescu la U.E.: România în tranzitie”, s.a.
La sectiunile la care am participat am observat doua tendinte majore: una autoritarista sau categorica legata de Rusia si influenta ei în statele Federatiei ruse, si o alta, legata de autonomie, independenta si deschidere spre U.E. În acest context s-a vorbit despre: alegerile din Republica Komi (unde, la alegeri, Putin a avut un procent mai mare de alegatori decât în Rusia); alegerile din statele nerecunoscute Abkhazia, Nagorno-Karabach si Transnistria; politica statelor independente Lituania, Moldova si Estonia; noile directii ale nationalismului în Georgia post-comunista; cluburi ale elitelor din Rusia; cultura si politica în St. Petersburg, s.a.
Lucrarea prezentata la conferinta, intitulata „Episcopul urmarit. Iuliu Hirtea în notele informative ale Securitatii (1947-1978)” a dorit sa scoata în evidenta caracterul represiv al regimului comunist asupra crestinismului românesc, în mod particular asupra Bisericii Greco-Catolice românesti. În cele 20 de minute de prezentare s-a abordat cronologic si tematic, o scurta istorie a Bisericii Greco-Catolice, instaurarea comunismului în România si politica anti-catolica a guvernului Petru Groza („unificarea” religioasa din 1948 si suprimarea Bisericii), perioada de ilegalitate a Bisericii (grupul de preoti si de credinciosi care l-a ajutat pe Episcopul Iuliu Hirtea în organizarea activitatilor bisericesti, perioada de detentie a episcopului), toate acestea, asa cum au fost mentionate în notele informative ale Securitatii.
Tot cu o lucrare despre istoria Bisericii Române Unite, intitulata „Biserica Greco-Catolica sub regimul comunist. Portrete de marturisitori (1948-1989)” am avut ocazia sa conferentiez la Misiunea Româna Unita din Dublin, unde prin bunavointa Parintelui Vasile Orghici am avut ocazia sa cunosc atât comunitatea româneasca de aici cât si orasul.
Zilele petrecute la Dublin au fost pline de cultura, socializare si spiritualitate. A fost o ocazie minunata sa cunosc mai îndeaproape tarâmul legendar al Sfântului Patrick, a carui sarbatoare a fost celebrata pe data de 17 martie. Stiinta – în cadrul conferintei organizate în campusul universitar de la D.C.U., cultura –vizitarea celebrei scoli „Trinity College” înfiintata la 1592, apoi a locului numit „Spire”, kilometrul 0 al orasului, trecând apoi râul Liffy pentru a ajunge la vechea catedrala gotica, în forma de cruce, închinata Sfântului Patrick construita între anii 1220-1260 – si spiritualitate – prin vizitarea si participarea la Sf. Liturghie alaturi de Parintele Vasile în bisericile St. Mary’s Pro-Catedral, St. Mary of Angels, St. Michan, la fratii augustinieni si cei dominicani.
În ciuda vremii ploioase si friguroase, poporul irlandez stie sa se bucure. Desi Soarele nu îl vezi atât de des ca în alte zone ale lumii, el este prezent atât pe crucea lor traditionala – Crucea celta a carei brate sunt încadrate de un cerc ce simbolizeaza Soarele – cât mai ales în sufletele irlandezilor ca semn al bucuriei interioare ce strabate spre exterior.
Apoi, la invitatia Pr. Rector Eduard-William Fartan am poposit pentru câteva zile la Londra. Unica prin traditie si istorie, Londra este capitala cu cel mare flux de turisti pe strazile careia se îmbina multiculturalitatea cu multietnia, fenomen datorat, în cea mai mare parte, politicii coloniale duse timp de secole de Coroana Britanica, dar si pentru ca situatia economica ridicata permite un nivel de trai foarte bun. Fenomenul multiculturalitatii îl decoperi prin oamenii de diferite rase cu care intri în contact si prin locurile si cladirile care confirma zicala ca „Trecutul este oglinda prezentului”. Am avut ocazia sa descopar si sa cunosc de aproape „Tower Hill” si „Tower of London” – locul unde erau executati cei cazuti în dizgratia regelui, podul mobil „Tower Bridge” (construit între anii 1888-1894), Crucisatorul „Belfast” – nava-simbol a Marinei Regale Britanice devenita din anul 1971 muzeu, Southwack Cathedral – cea mai veche biserica în stil gotic din Londra (reconstruita în 1212), catedrala episcopala anglicana „St. Paul Cathedral” (construita între anii 1675-1708) cu eleganta stilului baroc.
Apoi, „colindând” la pas strazile Londrei, am ajuns si la „British Libraries”, una dintre cele mai mari, moderne si spectaculoase biblioteci din lume. Aflata în partea de nord a centrului istoric, aceasta biblioteca a fost inagurata oficial în anii ’70, colectiile sale fiind reunite sub aceeasi cupola de la mai multe institutii culturale din Londra si Marea Britanie. Fiind biblioteca de elita, cu una dintre cele mai numeroase colectii de carte veche si manuscrise din lume, în colectii sale se pastreaza printre altele: „The Lindisfarne Gospel/Evanghelia din Lindisfarne” – un manuscris din secolul VIII-lea d. Hr., „Diamand Sutra/Sutra de Diamant” – un text budist din secolul al XI-lea considerat a fi primul text tiparit, Biblia lui Gutemberg (1450), „First Folio” a operei lui Shakespeare (1623) – prima culegere de teatru a scriitorului britanic, „Magna Charta Libertatum” – un document din anul 1215, care îngradea puterea regelui si dadea un numar de drepturi pentru toti cetatenii, considerat a fi actul care a stat la baza sistemului parlamentar englez. Pentru turistul obisnuit sa vada cladiri somptuoase si vechi, „British Libraries” nu iese cu nimic în evidenta, însa pentru cititorul si cercetatorul pasionat, atunci când intri în ea, se descopera ca o cetate a cunoasterii în care, atât filele îngalbenite ale cartilor vechi cât si cea mai noua carte intrata în colectiile ei, sunt semne evidente de cultura si civilizatie. Personal, am fost impresionat de „King’s Library Tower”, un turn cu sase nivele în care se pastreaza biblioteca Regelui George al IV-lea (1762-1830) cu cele peste 8500 de volume. Aranjate cronologic, de la 1454 pâna la 1820, biblioteca respectiva cuprinde volume în limbile clasice (latina si greaca) si moderne, din diferite domenii de activitate (clasici, teologie, literatura, filosofie, istorie, topografie, stiinta si tehnologie).
Au urmat apoi cladirea Parlamentului cu celebrul ceas „Big Ben” care indica ora exacta pe meridianul 0, „Westminster Abby” – biserica unde se încoronau monarhii englezi, Parcul St. James – cu numeroase specii de pasari, Palatul Bukingham – resedinta Reginei si Trafalgar Square în centrul careia se afla o coloana impunatoare ce-l are în vârf pe eroul bataliei de la Trafalgar (21 octombrie 1805) care l-a învins pe Napoleon, amiralul Nelson.
Pentru iubitorii de arta, „National Gallery” din Londra are una dintre cele mai reprezentative expozitii de pictura din arta italiana, fraceza, spaniola, flamanda, olandeza, germana, engleza si americana unde i-am descoperit pe Moroni, Velasquey, Valdes, Van Dick, De la Croix, Degas, Monet s.a.
Apoi am batut la pas „Charing Cross Road” si am ajuns la locul unde fiecare pasionat de istorie trebuie sa intre, la „British Museum”, pentru a intra în contact direct cu vestigiile antichitatii europene si asiatice: civilizatia sumero-babiloniana, egipteana, asiriana, greaca si romana. Aici se pastreaza „Piatra de la Rosetta” – care a facut posibila descifrarea scrierii hieroglifice de catre francezul Champollion, statui, pietre funerare, sarcofage si mumii din Egiptul antic, statui, vase si fragmente din panteonul grecesc si apoi, cele din antichitatea romana. În plus, am reusit sa vad si colectii de obiecte din civilizatia extrem-orientala (China, India, Japonia) si cea americana.
La aproximativ 100 de km de capitala Regatului Unit se afla orasul Canterbury, unde îsi are sediul seful Bisericii Anglicane. În acest loc a poposit Sf. Augustin la 597 (d. Hr.) trimis de Papa Grigore cel Mare pentru a-i încrestina pe anglo-saxoni. Biserica-catedrala, construita în secolul al XI-lea în stil gotic, este cea mai veche biserica aflata în folosinta din Anglia. Ea este considerata cea mai reprezentativa cladire din insula datorita stilurilor arhitectonice prezente (romanic si gotic) si pentru ca acest loc are însemnatate pentru biserica anglicana si cea catolica: este locul unde a fost martirizat Thomas Becket (1118-1170), din ordinul regelui si unde si-a avut resedinta episcopala, Sf. Anselm de Canterbury (1033-1109) unul dintre cei mai importanti teologi ai Evului Mediu. Loc de pelerinaj important în Evul Mediu, catedrala impresioneaza prin ogivele, cheile de bolta, picturile medievale, vitraliile, claustrul, pietrele de mormânt si ruinele sale vechi. Dar nu doar prin aceste forme exterioare, ci si prin faptul ca acest loc este viu, un loc al cunoasterii, prin biblioteca si arhivele sale. Doar rasfoind manuscrisele si cartile vechi, vei putea învata mai multe, fiind astfel introdus într-un alt timp, în care clericii erau în celebrele „disputationes” argumentând filosofic despre esenta si fiinta, despre viata si Dumnezeu.
Londra si împrejurimile sale nu a fost rezervata doar itinerariilor turistice. Prin bunavointa Pr. Eduard Fartan, rectorul Misiunii Române Unite din Londra, am avut ocazia sa conferentiez pentru comunitatea româneasca pastorita de dânsul. Aceasta conferinta, având titlul „Biserica Greco-Catolica sub regimul comunist. Portrete de marturisitori (1948-1989)” s-a încadrat într-un eveniment mai mare, Sarbatoarea hramului Bisericii „Bunavestire”, festivitate la care comunitatea româneasca l-a avut invitat pe Episcopul greco-catolic de Oradea, PS. Dr. Virgil Bercea, responsabil cu comunitatile românesti din diaspora. Atât marturia data de dânsul la finalul conferintei – despre sotiile de preoti si femeile care au încurajat si sustinut Biserica în perioada de ilegalitate – cât si celebrarea Sfintei Liturghii împreuna cu Pr. Eduard Fartan, au fost momente de consolidare spirituala si culturala absolut necesare pentru orice comunitate româneasca din diaspora. Au fost momente când ai putut sa te simti cu adevarat acasa, deoarece cuvintele, vorbele si imaginile întruchipau fapte de dragoste pe care Mântuitorul ne îndeamna sa le facem în fiecare loc si timp, oriunde ne-am afla, urmând exemplul martirilor si marturisitoriilor Bisericii noastre.