Bruxelles,

21.06.2013

Cetatenia europeana este o chestiune centrala a identitatii noastre europene care promite sa figureze pe primele locuri în dezbaterile pentru viitoarele alegeri europene din 2014. În contextul anului european 2013 dedicat cetatenilor, Comisia europeana a cautat sa cunoasca pozitiile Bisericilor privind acest subiect, în cadrul unui seminar de dialog care a avut loc în 20 iunie.
În numele Comisiei europene, doamna Chiara Adamo (de la Departamentul pentru Justitie) a prezentat conceptul si elementele constitutive ale cetateniei europene precum si Raportul 2013 despre cetatenie. Doamna Sophie Beernaerts (de la Departamentul pentru Comunictii) a pus mai apoi accentul, în special, pe Programul «Europa pentru cetateni».
«De ce este atât de nepopulara cetatenia europeana?» s-a întrebat Monseniorul Kenney, episcop delegat al COMECE pentru Anglia si Tara Galilor. În interventia sa, a subliniat esecul, la diferite nivele politice, a punerii în practica a trei principii cheie ale gândirii sociale a Bisericii. Solidaritatea: politicienii nationali taie din cheltuielile sociale fara explicatii. Subsidiaritatea: de vreme ce sunt luate decizii la un nivel considerat nepotrivit de catre cetateni, ei pierd controlul asupra acelui nivel de decizie. În fine, demnitatea umana: noi am pierdut sensul demnitatii egale a fiecarei persoane, când e vorba de concetateni saraci sau migranti, si de fraternitatea care ne leaga de ei.
Asadar, care sunt ingredientele cetateniei din punct de vedere crestin?
Raspunsul începe printr-un apel la memorie si la legatura cu propriile radacini. Arhiepiscopul ortodox de Wroclaw si Szczecin, Monseniorul Jeremiasz (Presedintele Consiliului Ecumenic al Bisericilor în Polonia) a subliniat importanta pamântului de origine, nu doar ca legatura geografica, ci si ca dimensiune profunda si spirituala. În teologia ortodoxa, aceasta se traduce în termeni de responsabilitate pentru îndumnezeire (theosis). Astfel, legatura de un loc particular de pe pamânt ne face sa fim cetateni responsabili în sânul comunitatii natiunilor.
Potrivit reprezentantului protestant, Dr. Peter Schreiner, Presedintele Comisiei Intereuropene privind Biserica si Scoala: “Dialogul este o valoare în sine care trebuie sa fie urmarita. Este important sa se faca schimb de idei si argumente fara ca sa fie necesar sa se cada de acord întotdeauna. Trebuie de asemenea sa se faca o schimbare de perspectiva, trecând de la „noi mai întâi” la „voi împreuna cu noi”, pentru a urmari binele tuturor în Europa, în activitatile comune precum educatia”.
Cetatenia pare sa aiba trei dimensiuni: „a apartine”, „a fi” si „a deveni”. Devenirea se refera la o comunitate de destin. Europenii apartin unei constructii politice recente care este înca în devenire. „Noi, crestinii, suntem arhitectii, infanteristii, inginerii care pun în practica ambitiosul proiect care nu este înca terminat”, a rezumat parintele Patrick Daly, secretarul general al COMECE.
Aceste ingrediente trebuie sa fie legate de doua elemente: un sens al rationalitatii, caci noi suntem toti conectati unii la altii de fapt (si nu doar prin înclinatia noastra). Cetatenia europeana rezulta deci din aceasta realitate. Dar ea este, de asemenea, fundamentata în sentimentul si angajamentul dragostei fata de aproapele nostru.
Totusi, numeroase femei si barbati în Europa se simt exclusi de la aceasta cetatenie, din cauza vulnerabilitatii lor (persoane sarace, în vârsta, handicapate sau detinuti) si a faptului ca programele de actiune ale UE nu le iau întotdeauna în considerare. Pe acest teren, Bisericile si organizatiile lor sunt actorii cheie care se ocupa de aceste grupe de persoane permitându-le sa-si exprime preocuparile si nevoile lor (de exemplu, Caritas Europa reuneste aceste persoane vulnerabile în sânul unor „grupuri focus” în diverse state membre). Astfel, aceste persoane se vad recunoscute, în demnitatea lor de cetateni europeni în întregime.
Cetatenia europeana nu înlocuieste cetatenia nationala ci o completeaza. Numeroase dificultati ramân la nivelul statelor membre. De altfel, se pare ca guvernele nationale ezita sa promoveze acest sens de apartenenta la comunitatea europeana: de exemplu, opunându-se, unii, la referirea la simbolurile europene (drapel si imn european) în Tratatul de la Lisabona sau chiar retragând cuvântul „apartenenta” în cadrul programului „Europa pentru cetateni” al Comisiei europene.
În perspectiva viitoarelor alegeri europene, reprezentantii Bisericilor sunt convinsi ca cetatenii vor merge sa voteze cu conditia ca li se va propune un proiect în care vor putea sa creada si sa se recunoasca. Aceasta ridica întrebarea cruciala a vointei cetatenilor privind urmarirea si dezvoltarea proiectului european.

Contact: Johanna Touzel, purtator de cuvânt si ofiter de presa COMECE
johanna.touzel@comece.eu Tel +32 (0)2 235 05 15

COMECE este Comisia Conferintelor Episcopale din Uniunea Europeana si cuprinde 26 de episcopi reprezentând toate statele membre ale Uniunii Europene. Pentru mai bine de 30 de ani, COMECE a însotit procesul integrarii europene si si-a oferit reflectiile. COMECE aste astazi partener de dialog al institutiilor europene, dupa cum prevede articolul 17 (3) al Tratatului privind Functionarea Uniunii Europene.