„„Astazi vi s-a nascut, în cetatea lui David, un Mântuitor care este Hristos Domnul” (Lc. 2, 11).
Dragi credinciosi,
Îngerii ne vestesc si noua, precum pastorilor odinioara, aceasta veste minunata: s-a nascut Hristos, Mântuitorul! Domnul coboara, Domnul este în mijlocul nostru, Domnul se face prunc pentru a ne darui viata Sa si pentru a ne aduce mântuirea noastra. În aceasta noapte luminoasa, Biserica marturiseste lumii credinta sa: „Cred întru Unul Dumnezeu, Tatal Atottinatorul, Facatorul cerului si al pamântului, vazutelor tuturor si nevazutelor. Si întru Unul Domn Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-nascut, Carele din Tatal S-a nascut mai înainte de toti vecii”.
Dumnezeu intra în istoria lumii într-o noapte luminata de o stea: steaua sus rasare si îl vesteste pe Hristos – lumina lumii. Nasterea lui Isus la Bethleem este un fapt întâmplat aievea, un eveniment istoric si în acelasi timp un mister: copilul nascut în ieslea saraca se va manifesta în timp ca om adevarat si ca Dumnezeu adevarat. Eternul Dumnezeu vine, ni se daruie si ne cheama la mântuire. Astazi este din nou Craciunul, dar Craciunul este în fiecare zi daca îl primim pe Domnul în viata noastra cu iubire si-I pregatim o grota, o iesle în suflet, unde sa I ne închinam precum pastorii si magii. Da, astazi ni s-a nascut un Mântuitor!
Iubiti credinciosi,
Sfântul Parinte Papa Benedict al XVI-lea a decretat anul 2012-2013 ”An al Credintei” la aniversarea a 50 de ani de la deschiderea Conciliului Vatican al II-lea si la 20 de ani de la publicarea Catehismului Bisericii Catolice. În acest an tot crestinul este chemat de Biserica sa se converteasca „la Domnul, unicul Mântuitor al lumii”; fiecare crestin este îndemnat sa traiasca în „credinta care lucreaza prin iubire" (Gal. 5,6); fiecare crestin este invitat sa recite, sa mediteze si sa aprofundeze Crezul, sinteza credintei noastre (cf. Porta Fidei 6).
Tot în anul care intram se împlinesc 1700 de ani de când Împaratul Constantin cel Mare a încetat persecutiile crestine prin Edictul din Milano, de la 313. Prin acest edict Împaratul a dat libertate crestinilor sa-l propovaduiasca pe Hristos, a eliberat sclavii si i-a ocrotit pe cei saraci, a consfintit duminica în zi de odihna, a construit o noua capitala a imperiului – Constantinopolul – si a convocat Sinodul I Ecumenic de la Niceea, în anul 325. Putem spune ca prin Edictul din Milano crestinismul a renascut, a iesit din catacombe la lumina zilei si a început propovaduirea libera a Evangheliei, Vestea cea Buna.
Precum odinioara Apostolii, si noi, crestinii de astazi, „suntem chemati si trimisi pe drumurile lumii pentru a vesti aceeasi Evanghelie tuturor popoarelor de pe pamânt (cf. Mt. 28,19)” (Porta Fidei, 7). Cel care este Calea, Adevarul si Viata (cf. Io. 14, 6) ne cheama sa devenim Lumina lumii si sarea pamântului (cf. Mt. 5,13-16). Odata, samariteana, la fântâna lui Iacob, îl asculta pe Isus si se minuna de ce-i spunea, astazi noi putem sa mergem la Bethleem pentru a-l preamari, pentru a ne întari credinta, pentru a-L asculta si pentru a putea marturisi lumii ca Domnul s-a nascut. Noi, cei care credem în Hristos, trebuie sa fim sare, lumina si speranta în societatea zilelor noastre, trebuie sa regasim dorinta de a ne hrani din cuvântul lui Dumnezeu si din pâinea vietii (cf. Porta Fidei, 3). De acum „pestera cea straina si rece” ne vorbeste si ne spune: ”lucrati … pentru hrana care ramâne spre viata vesnica" (In. 6, 27); ”credeti în cel trimis" (cf. In. 6, 29); în Bethleem s-a nascut Hristos, vestiti lumii aceasta minune, cântati cu îngerii, bucurati-va cu pastorii, aduceti-i daruri împreuna cu magii!
Dragii mei,
Totul începe la Bethleem, pentru ca acolo s-a nascut Hristos, izvorul credintei noastre.
„Prin credinta, Maria a primit vestea îngerului, a crezut ca va deveni Maica Domnului (cf. Lc. 1, 38) si l-a nascut cu bucurie pe Fiul sau unic în mod feciorelnic (cf. Lc. 2, 6-7).
Prin credinta, apostolii le-au parasit pe toate pentru a-l urma pe Învatatorul (cf. Mc. 10, 28).
Prin credinta, învataceii au format prima comunitate adunata în rugaciune, în celebrarea Euharistiei, care au pus în comun tot ce aveau (cf. Fap. 2, 42-47).
Prin credinta, martirii si-au dat viata pentru a marturisi „vestea cea buna”, iertându-i pe cei care-i persecutau.
Prin credinta, calugarii si calugaritele si-au consacrat viata lui Hristos”. (cf. Porta Fidei, 13).
Prin credinta si la aparitia pe cer a semnului sfintei cruci Împaratul Constantin a dat libertate crestinilor.
Prin credinta si speranta au trecut înaintasii încercarile si suferintele persecutiei Bisericii noastre.
Prin credinta, atâtia crestini au luat drumul Europei pentru un codru de pâine mai bun si tot prin credinta nu-si uita de cei ramasi acasa.
Prin credinta, noi, astazi, suntem convinsi ca Domnul vine si se naste în viata fiecaruia.
Prin credinta vin si eu la poarta sufletului sa va mângâi cu un ”colind bun si sfânt” sa va urez sanatate si haruri de la Domnul, iar Anul care vine sa ne aduca pace si bunastare, buna întelegere si binecuvântare!
Sarbatori fericite si La Multi Ani!