„Merg în Franța, ca în orice altă parte a lumii, ca discipol al lui Isus Cristos, pentru a vesti pacea, pacea lui Cristos în întreaga lume”: cu aceste cuvinte, rostite la bordul aeronavei care îl conducea vineri, 25 septembrie, de la Roma la Paris, Papa Leon al XIV-lea a oferit cheia de lectură a călătoriei sale apostolice în Franța: pacea, privită nu ca un concept abstract sau ca un simplu echilibru de forțe, ci ca o responsabilitate care începe în inima omului și se transformă în dialog, dreptate și grijă față de celălalt.

De la întâlnirea cu jurnaliștii aflați la bordul aeronavei papale, la discursul adresat autorităților franceze la Palatul Élysée și apoi la intervenția susținută la sediul UNESCO, Pontiful a conturat o amplă reflecție asupra omului contemporan și asupra provocărilor unei lumi marcate de războaie, polarizare, progres tehnologic accelerat, dezinformare și fragilizarea raportului dintre libertate și responsabilitate.

La bordul avionului spre Paris, Leon al XIV-lea i-a salutat pe cei aproximativ 80 de jurnaliști din zece țări care îl însoțesc în această călătorie și le-a mulțumit pentru activitatea lor de informare. Dialogul cu reprezentanții presei a atins teme de actualitate precum Inteligența Artificială, libertatea presei sau migrația. Referindu-se la dialogul Sfântului Scaun cu liderii domeniului tehnologic, Papa și-a exprimat speranța că Inteligența Artificială va putea fi orientată spre binele omului și nu spre înlocuirea lui.

„Cred că mulți dintre ei sunt deschiși să caute modalități prin care să se asigure că Inteligența Artificială nu înlocuiește sau nu distruge umanitatea, ci devine mai degrabă un instrument în favoarea ființelor umane”, a afirmat Pontiful.

Întrebat despre rolul presei, Leon al XIV-lea a subliniat importanța unei informări libere și corecte, iar vorbind despre criza migratorie de la Ceuta a descris situația drept „o adevărată criză umanitară”, insistând asupra necesității înțelegerii cauzelor profunde ale unor asemenea fenomene. În același dialog, Papa a lăsat să se întrevadă și o dimensiune mai personală a slujirii sale. Întrebat dacă este fericit, a răspuns: „Da, sunt fericit, în ciuda dificultăților, dar găsesc mângâiere în credință”. Iar când a fost întrebat dacă simte uneori greutatea responsabilității de a conduce Biserica, a recunoscut simplu: „Uneori mai mult… dar Dumnezeu este mare!”.

Ajuns la Paris, Papa a fost primit la Palatul Élysée de președintele Emmanuel Macron și de soția acestuia, Brigitte Macron, într-un cadru oficial care a reunit autorități politice și religioase, reprezentanți ai societății civile, ai mediului economic, cultural și diplomatic. În primul său discurs oficial rostit în Franța, Leon al XIV-lea a făcut un apel puternic la depășirea logicii războiului și la redescoperirea diplomației: „Vă îndemn, așadar, să nu vă resemnați niciodată în fața perspectivei unui război considerându-l «inevitabil», ci să promovați neîncetat dialogul și diplomația”, a spus Papa.

Pentru Pontif, pacea nu este rezultatul unui echilibru fragil de putere, ci se construiește „în fiecare zi, prin dialog și dreptate”. De aici și apelul său la reducerea armamentelor și la eliminarea armelor nucleare, dar și la o adevărată „convertire a inimii”, capabilă să conducă spre ceea ce Papa a numit „civilizația iubirii”.

Adresându-se în mod direct Franței, Sanctitatea Sa a subliniat vocația acestei țări de a rămâne „un neobosit artizan al păcii și al multilateralismului”, în mod special în Europa. „Fie ca Franța, fidelă propriilor valori, să traseze brazda unei păci dezarmate și dezarmante”, a spus Papa, evocând libertatea, fraternitatea și egalitatea ca valori care trebuie puse în slujba binelui comun.

Pontiful a vorbit și despre Franța ca „un far cultural, artistic și spiritual”, exprimându-și bucuria de a se afla într-o țară legată inclusiv de propriile sale rădăcini familiale: strămoșii bunicii sale materne s-au născut în Normandia. O imagine aparte a fost aceea a Catedralei Notre-Dame, restaurată după incendiul din 2019. Pentru Leon al XIV-lea, reconstruirea acesteia nu reprezintă doar o reușită tehnică, ci „simbolul unei speranțe regăsite”, dovada că ceea ce pare pierdut pentru totdeauna poate renaște prin colaborarea tuturor.

Un loc important în reflecția Pontifului l-a ocupat apărarea vieții: „Reafirm cu putere că protejarea dreptului la viață constituie fundamentul indispensabil al oricărui alt drept al omului”, a declarat Papa. El și-a exprimat îngrijorarea față de situațiile în care progresul științific și tehnologic se desprinde de orice criteriu etic și ajunge să trateze persoana ca obiect, avertizând asupra manipulărilor genetice, maternității surogat, comercializării organelor sau „unei morți programate”.

În aceeași logică, Leon al XIV-lea a pledat pentru o „laicitate sănătoasă”, care nu presupune eliminarea religiei din spațiul public, ci dialogul dintre stat și comunitățile religioase în slujba binelui comun.

De la Palatul Élysée, mesajul Papei s-a prelungit firesc la sediul UNESCO din Paris, unde Papa Leon al XIV-lea s-a prezentat drept „martor al păcii”. Vizita a avut și o puternică valoare istorică, fiind prima a unui Suveran Pontif în noul mileniu, la 46 de ani după cea a Sfântului Ioan Paul al II-lea, din 2 iunie 1980.

În fața reprezentanților statelor membre și ai organizațiilor internaționale, ai mediului academic și ai societății civile, Papa a vorbit despre pace ca despre o realitate care nu se construiește numai prin tratate sau compromisuri. „Pacea este adevărată atunci când izvorăște din virtutea dreptății mai mult decât dintr-un simplu contract, dintr-o voință dreaptă mai mult decât dintr-un echilibru instabil de interese”, a spus Pontiful.

De aici, Papa Leon a trecut spre una dintre cele mai profunde reflecții ale discursului său: aceea că fiecare om este, înainte de toate, fiu. Nimeni nu își alege locul, timpul sau familia în care se naște, iar această condiție comună îi așază pe oameni într-o relație de fraternitate. „Toți ne naștem goi și nevoiași”, a amintit Papa, avertizând că uitarea acestei fragilități originare poate schimba radical modul în care privim viața: „Viața nu mai este concepută ca dar, ci ca marfă. Nu mai este văzută ca o chemare la grijă și responsabilitate, ci ca un produs de exploatat!”.

În acest context, Leon al XIV-lea a formulat unul dintre cele mai puternice avertismente ale zilei: „În acest moment particular, cea mai teribilă dintre operele omului este războiul, pentru că în el însăși știința este pusă în slujba unei voințe inumane de a distruge și de a ucide”. Papa a reluat astfel principiul aflat la însăși temelia UNESCO: dacă războaiele iau naștere în mintea oamenilor, tot acolo trebuie construite și instrumentele de „ocrotire a păcii”.

Progresul științific, a avertizat Pontiful, poate deveni armă atunci când este separat de înțelepciune; cultura poate deveni propagandă atunci când se lasă supusă ideologiei; iar educația poate ajunge instrument de manipulare atunci când renunță la adevăr.

O atenție deosebită a fost acordată din nou Inteligenței Artificiale. Papa a remarcat paradoxul unei societăți care atribuie „inteligență” sistemelor artificiale, dar riscă în același timp să recunoască tot mai greu demnitatea persoanei umane. Viața omului, a subliniat Pontiful, nu poate fi măsurată prin criteriul eficienței sau al productivității, iar demnitatea nu dispare prin boală, suferință ori fragilitate și nu depinde de performanțele unei persoane; dimpotrivă, cere „grijă iubitoare în fiecare etapă a vieții”.

În același timp, Papa a observat paradoxul unei lumi în care instrumentele capabile să conecteze instantaneu persoane și continente pot genera și „noi forme de izolare, sărăcie materială și spirituală, abandon”. Comunicarea este mai rapidă, dar nu neapărat mai adevărată, iar informația abundentă poate conviețui cu proliferarea știrilor false. Inteligența Artificială poate corela date, a spus Papa Leon al XIV-lea, dar nu poate răspunde la întrebările despre sensul existenței umane. Iar omul nu poate trăi fără sens, „oxigenul minții”.

Pentru a descrie cele două căi care se deschid înaintea omului contemporan, Pontiful a recurs la două imagini biblice: Turnul Babel și Cenaclul Rusaliilor. Babelul devine imaginea unei unități impuse prin dominație, a puterii care strivește și transformă diferențele în obstacole. Această tentație reapare astăzi, a arătat Papa, „într-o globalizare urmărită fără fraternitate, în colonialismul financiar avid, în impunerile ideologice” și într-o lume care riscă să transforme existența umană într-un simplu obiect de schimb.

În opoziție, Cenaclul Rusaliilor devine imaginea comuniunii care nu anulează diferențele, ci le valorifică: oameni diferiți, limbi diferite, istorii diferite, reuniți nu prin uniformizare, ci printr-o unitate capabilă să păstreze identitatea fiecăruia. „Comuniunea nu împiedică în niciun fel diversitatea”, a subliniat Succesorul lui Petru, amintind că adevărata unitate valorifică istoria personală a fiecăruia și cultura socială și religioasă a fiecărui popor.

Iar dacă marile declarații despre drepturile omului și demnitate au nevoie de un criteriu concret, acesta este, pentru Papa Leon al XIV-lea, felul în care sunt tratați cei mai fragili: „copiii din sânul matern și cei aflați în teatrele de război, persoanele cu dizabilități fizice și intelectuale, vârstnicii, migranții și refugiații” și toți cei excluși pentru că sunt considerați neproductivi. „Ei sunt piatra de încercare a afirmațiilor noastre despre respectarea demnității umane”, a spus Pontiful.

Grija pentru persoană nu poate fi separată nici de grija pentru Creație. Pe urmele predecesorilor săi, Papa Leon al XIV-lea a amintit că omul și mediul în care trăiește nu pot fi privite separat: „cultivarea pământului presupune cultivarea umanității care îl locuiește”.

Într-o perioadă în care instituțiile internaționale traversează o criză de eficiență și de încredere, Papa a cerut să nu fie abandonată calea dialogului. Diferențele nu trebuie considerate automat amenințări, iar întâlnirea sinceră poate construi un bine mai mare decât cel pe care fiecare l-ar putea realiza separat. Nu este vorba, a subliniat Leon al XIV-lea, despre un optimism naiv care ignoră dificultățile, ci despre perseverența în speranța că binele rămâne întotdeauna posibil.

În încheierea discursului la UNESCO, Pontiful a lăsat educației, științei și culturii o misiune limpede: educația să ajute la depășirea fricii, știința să rămână în slujba vieții fiecărei persoane, iar dialogul dintre culturi să apropie popoarele:

„Dedicându-ne cu toții, în mod coerent, magnificei noastre umanități, pacea va putea, în sfârșit, să înflorească” (Papa Leon al XIV-lea, la Paris)

Biroul de Presă al Episcopiei Greco-Catolice de Oradea

Mihaela Caba-Madarasi