De la lumina restauratei Catedrale Notre-Dame la cei 80.000 de tineri reuniți pe Stade de France, de la poveștile celor care descoperă credința la maturitate până la întâlnirea cu migranții de la Maison Bakhita și marea celebrare din Place de la Concorde, primele două zile ale călătoriei apostolice a Papei Leon al XIV-lea în Franța au conturat același fir roșu: o Biserică chemată să renască, să nu se teamă de viitor și să redea omului speranța unei vieți care își găsește adevăratul sens în Cristos.

Vineri seara, în Catedrala Notre-Dame din Paris, refăcută după incendiul devastator din 15 aprilie 2019, lumina care pătrundea prin vitralii a însoțit celebrarea Vesperelor prezidată de Sfântul Părinte. Aproape doi ani după redeschiderea catedralei, în decembrie 2024, Papa a vorbit despre Notre-Dame nu doar ca despre un monument restaurat, ci ca despre semnul unei renașteri posibile.

„Suntem adunați pentru rugăciunea de seară în acest loc care, mai mult decât oricare altul, a invitat de secole poporul Parisului să-și ridice privirea spre cer”, a spus Leon al XIV-lea.

Amintind incendiul care a ținut o lume întreagă cu ochii îndreptați spre Paris, Papa a subliniat că acel moment a arătat cât de fragil este omul în fața imprevizibilului, dar și cât de profund este locul pe care Notre-Dame îl ocupă în inima unei civilizații.

„În acel moment tragic am înțeles că Notre-Dame este mai mult decât un monument. Efortul comun pentru reconstruirea ei și splendoarea rezultatului arată că aici bate inima unui popor și că aici ne aflăm în centrul viu al unei civilizații, unde trecutul și viitorul se îmbrățișează, unde cerul și pământul se întâlnesc.”

Înainte de Vespere, Papa a venerat relicva Coroanei de Spini, salvată din incendiul catedralei. La final, privind spre statuia din secolul al XIV-lea a Fecioarei cu Pruncul, rămasă neatinsă de flăcări, Leon al XIV-lea a adresat Bisericii din Franța una dintre cele mai puternice chemări ale vizitei sale: să devină „pietre vii ale unei Biserici care speră și nu se teme de viitor”.

„Această catedrală a renăscut pentru ca și voi să renașteți împreună cu ea, într-un nou elan spre sfințenie și spre misiunea de fiecare zi.”

Seara a continuat pe Stade de France, unde aproximativ 80.000 de tineri din Paris și din întreaga Franță au participat la veghea de rugăciune cu Papa. Studenți, tineri profesioniști, muncitori, tineri din mediul rural sau din marile orașe au umplut cel mai mare stadion al Franței într-o atmosferă de sărbătoare, mărturie și rugăciune.

Între cântece, momente artistice și evocarea unor mari sfinți ai Franței – de la Tereza de Lisieux, Charles de Foucauld și soții Louis și Zélie Martin până la Sfântul Ioan Maria Vianney, Vincențiu de Paul sau Francisc de Sales –, tinerii i-au adresat Papei întrebări despre credință, vocație și viitor.

Răspunzând unei tinere studente care lucrează în cartiere defavorizate și care l-a întrebat cum poate împărtăși credința într-un mediu multireligios, Leon al XIV-lea a atras atenția nu doar asupra îndepărtării omului contemporan de Dumnezeu, ci și asupra riscului îndepărtării sale de aproapele.

„Este într-adevăr o problemă faptul că atât de mulți oameni sunt străini de întrebarea despre Dumnezeu, dar este o problemă și faptul că atât de mulți sunt străini de întrebarea despre om”, a spus Papa, denunțând o mentalitate în care persoana ajunge să fie prețuită numai pentru ceea ce produce.

Credința, a adăugat el, devine mărturie tocmai în realitatea concretă a vieții, prin apropierea de cei vulnerabili și prin fraternitate inclusiv cu cei care nu împărtășesc aceeași credință.

Un alt tânăr l-a întrebat cum poate discerne direcția propriei vieți. Răspunsul Papei a fost unul al angajării: „Angajați-vă în slujba păcii”. Angajarea autentică, a spus Leon al XIV-lea, poate transforma „fricile în speranță și plângerile într-o implicare responsabilă”.

Papa a vorbit deschis și despre neliniștile generației tinere: fragilitatea relațiilor, precaritatea planurilor de viitor, oboseala produsă de ecrane, schimbările climatice, dificultățile economice și tensiunile internaționale. Aceste temeri nu trebuie ignorate, ci ascultate, pentru ca ele să deschidă inima către suferința celorlalți.

Iar celor care simt o chemare la preoție sau la viață consacrată le-a adresat direct îndemnul: „Biserica din Franța are atât de multă nevoie de voi. Nu vă fie teamă de această chemare!”.

În centrul stadionului a fost adusă pentru venerare Tunica Sfântă de la Argenteuil. În fața Tunicii și a Crucii, Papa a amintit paradoxul central al credinței creștine: „Crucea, instrument al morții, devine semn al speranței”.

Mesajul său pentru tineri s-a concentrat apoi în trei verbe: „evitați, tindeți și luptați”. Evitați orgoliul, vanitatea, violența și lăcomia; tindeți spre dreptate, credință, caritate, răbdare și blândețe; luptați lupta credinței, care nu este niciodată împotriva celuilalt și nu folosește „armele violenței, disprețului sau opresiunii”.

„Singura noastră armă este iubirea care se dăruiește”, a subliniat Leon al XIV-lea, asigurându-i pe tineri că, în fața forțelor care încearcă să dezbine oamenii și popoarele, „lumina Duhului Sfânt luminează și mângâie”.

Această imagine a unei Biserici tinere capătă în Franța o semnificație aparte. Peste 13.000 de adulți au primit Botezul la Paștele anului 2026, cu 28% mai mulți decât în anul precedent, iar în ultimul deceniu numărul botezurilor adulților s-a mai mult decât triplat.

La Institut Catholique de Paris, Papa a întâlnit sâmbătă catehumeni, neofiți și membri ai Adunării sinodale provinciale din Île-de-France. Mărturiile lor au vorbit despre căutări personale, convertiri, dificultăți și bucuria descoperirii unei comunități.

Robin, în vârstă de 24 de ani, botezat catolic în 2023 după ce crescuse într-o familie protestantă evanghelică, a descris ceea ce se întâmplă astăzi în Franța drept trecerea „de la un creștinism moștenit la un creștinism ales”. „Fac parte din acea generație și din acel tineret care însetează după Dumnezeu”, a spus el.

Cristal, în vârstă de 34 de ani, care se pregătește să fie botezată la Paștele anului 2027, a povestit că drumul său a început după ce a însoțit o prietenă la un moment de adorație. „În acea zi i-am cerut lui Dumnezeu un mesaj foarte personal. L-am primit și, în urma acelui mesaj, am decis să încep catehumenatul.”

Pentru Angelina, care va primi și ea Botezul anul viitor, întâlnirea cu Papa a devenit aproape un semn pe drumul început: „Sunt bucuroasă că pot lua această decizie singură, ca adult”. De când a pornit pe acest drum, spune ea, și-a găsit „o familie spirituală” și mai multă pace în viața de zi cu zi.

Mărturii asemănătoare au venit și din partea lui Giosuè, Marielle sau Sophie. Giosuè a vorbit despre teama inițială de a fi judecat din cauza trăsăturilor sale magrebiene și despre felul în care primirea într-o comunitate creștină l-a ajutat să redescopere credința. Marielle a povestit cum, după ani în care se simțea „în afara locului” în biserică, dinamismul comunității parohiale și implicarea în gesturi simple de slujire au făcut-o să simtă că și-a „găsit locul”.

Sophie, care însoțește catehumeni de zece ani, a sintetizat poate cel mai frumos această schimbare: „Înainte îmi imaginam că cererile de Botez vin de la persoane puțin pierdute, care vor să se agațe de ceva vag. Acum știu că acești catehumeni însetează după Cristos”.

Tot sâmbătă, la Maison Bakhita din Paris, centru al Arhidiecezei dedicat migranților și refugiaților, Papa a readus în centrul atenției demnitatea persoanei și puterea fraternității. Inspirându-se din viața Sfintei Iosefina Bakhita, fostă sclavă devenită călugăriță, Leon al XIV-lea a spus că istoria nu este scrisă, în cele din urmă, de cei care se impun și domină, ci de cei care „fac loc”, inițiază procese de pace și construiesc încredere.

„Nimeni nu este atât de sărac încât să nu aibă nimic de oferit; nimeni nu este atât de bogat încât să nu aibă nimic de primit”, a spus Sfântul Părinte.

Pentru creștini, a subliniat el, săracii nu sunt o simplă categorie sociologică, ci „însuși trupul lui Cristos”, iar fraternitatea înseamnă schimb reciproc de daruri, materiale și spirituale.

Cel de-al doilea mare moment liturgic al zilei de sâmbătă a fost Sfânta Liturghie celebrată în Place de la Concorde. De-a lungul celor aproximativ trei kilometri dintre Place de la Concorde, Place de l’Étoile și Avenue de la Grande-Armée, aproximativ 700.000 de credincioși l-au întâmpinat pe Papa, potrivit Vatican News.

Aici, Leon al XIV-lea a vorbit despre una dintre cele mai profunde neliniști ale omului contemporan: „setea existențială”, nevoia de sens, adevăr, comuniune și împlinire pe care nici succesul, nici bunurile materiale și nici satisfacțiile imediate nu o pot stinge.

„Este Isus Cristos, prin Întruparea Sa, cel care vine în întâmpinarea fiecărui om în istoria sa și i se revelează ca adevăratul izvor de apă vie capabil să-i potolească setea. Nu este vorba atât despre o sete materială, cât despre o sete de sens, de adevăr și de împlinire care locuiește în inima fiecăruia.”

Într-o lume în care persoana riscă adesea să fie transformată într-un număr, Papa a reafirmat perspectiva creștină asupra omului: „În ochii lui Dumnezeu, niciunul dintre noi nu este un număr pe o carte de identitate și nici un cod de identificare, ci o persoană, o persoană unică și de neînlocuit.”

De aceea, credința nu poate rămâne un bun păstrat numai pentru sine: „Nu păstrați credința în Isus Cristos doar pentru voi înșivă, ci lăsați-o să se reverse pentru a potoli setea și a-i împlini pe oamenii pe care îi întâlniți. Vouă vă revine să duceți speranța acolo unde domnesc descurajarea și ariditatea spirituală.”

Adresându-se familiilor, tinerilor, catehumenilor și neofiților, Leon al XIV-lea a descris o Biserică vie, care nu aparține doar trecutului. „Dragi tineri: voi sunteți Biserica de astăzi!”, le-a spus el, invitându-i să devină mărturisitori ai unei adevărate „civilizații a iubirii”.

De la Notre-Dame renăscută din cenușă la o generație de tineri care umple un stadion pentru a se ruga, de la catehumenii care cer Botezul la migranții primiți la Maison Bakhita și sutele de mii de credincioși din inima Parisului, vizita Papei Leon al XIV-lea în Franța vorbește, până acum, despre aceeași sete și același izvor.

O Franță adesea descrisă prin prisma secularizării lasă să se vadă, în aceste zile, și o altă realitate: oameni care caută, tineri care pun întrebări, adulți care aleg credința și comunități chemate să le facă loc.

Iar răspunsul pe care Papa îl propune nu este nostalgia după un trecut creștin, ci curajul unei credințe trăite acum: o Biserică ce renaște, asemenea Catedralei Notre-Dame, pentru a deveni lumină; care nu se închide în sine, ci „face loc”; care nu se teme de întrebările omului contemporan și care, din întâlnirea cu Cristos, poate deveni ea însăși izvor pentru ceilalți.

Biroul de Presă al Episcopiei Greco-Catolice de Oradea

Mihaela Caba-Madarasi