La un an de la alegerea Papei Leon al XIV-lea, Consiliul Conferințelor Episcopale din Europa (CCEE) a transmis un mesaj de felicitare și recunoștință pentru magisteriul și atenția acordată de Sfântul Părinte Bisericilor europene. Episcopii evidențiază faptul că pontificatul lui Leon al XIV-lea este marcat de apelul constant la „o pace dezarmată și dezarmantă”, într-o Europă afectată de războiul din Ucraina și de tensiunile internaționale.
CCEE subliniază că Papa vede Europa nu doar ca pe un proiect politic, ci ca pe o comunitate de popoare chemate să redescopere rădăcinile creștine, demnitatea umană și cultura dialogului. Sunt amintite intervențiile sale despre identitatea creștină a Europei, necesitatea unui „laicism sănătos” și apărarea celor vulnerabili în fața sărăciei, izolării și crizei sociale.
Episcopii europeni evidențiază și dimensiunea spirituală a pontificatului, centrată pe Cristos, precum și moștenirea augustiniană a Papei Leon al XIV-lea, care insistă asupra nevoii Occidentului de a redescoperi o autentică viziune despre Dumnezeu pentru a putea dialoga cu lumea contemporană.
La împlinirea primului an de pontificat al Sanctității Sale Pope Leo XIV, Consiliul Conferințelor Episcopale din Europa (CCEE) a transmis un amplu mesaj de felicitare și reflecție asupra rolului pe care actualul Suveran Pontif îl are în viața continentului european, evocând în mod special chemarea sa constantă la pace, redescoperirea rădăcinilor creștine ale Europei și apărarea demnității umane.
Mesajul, semnat de președinția CCEE, exprimă recunoștința episcopilor europeni pentru magisteriul Papei și pentru atenția acordată Bisericilor din Europa încă din primele zile ale pontificatului său. Episcopii evocă imaginea zilei de 8 mai 2025, când noul Pontif binecuvânta pentru prima dată poporul lui Dumnezeu de la balconul central al Bazilicii „Sfântul Petru”, inaugurând un pontificat care avea să pună în centrul său pacea, dialogul și responsabilitatea spirituală a Europei.
„Pacea dezarmată și dezarmantă”, expresie devenită emblematică pentru începutul pontificatului lui Leon al XIV-lea, este prezentată de episcopii europeni drept una dintre cele mai puternice intuii spirituale și pastorale ale acestui prim an. Într-un continent marcat de războiul din Ucraina, de tensiunile din Orientul Mijlociu și de noile insecurități geopolitice, Papa a propus în mod constant o cultură a întâlnirii și a reconcilierii, refuzând logica fricii și a revanșei.
CCEE amintește că, înainte de alegerea sa ca Episcop al Romei, cardinalul Robert Francis Prevost participase la mai multe reuniuni ale episcopilor europeni în calitate de prefect al Dicasterului pentru Episcopi, cunoscând îndeaproape provocările continentului: secularizarea accelerată, fragmentarea socială, ascensiunea populismelor și dificultatea de a păstra vie memoria spirituală a Europei.
În reflecția episcopilor europeni revine frecvent ideea că Papa Leon al XIV-lea nu privește Europa ca pe un simplu proiect instituțional, ci ca pe o comunitate de popoare chemată să redescopere sensul propriei vocații istorice. Este evocată în mod special intervenția sa din 25 aprilie adresată Partidului Popular European, când Suveranul Pontif amintea că proiectul european s-a născut nu doar din nevoia practică de a evita un nou război, ci și dintr-o viziune spirituală inspirată de valorile creștine comune ale continentului.
Episcopii subliniază că întregul prim an de pontificat a fost marcat de centralitatea lui Cristos, reluând cuvintele rostite de Papa în prima sa omilie celebrată în Capela Sixtină: „Să ne dăm la o parte pentru ca Cristos să rămână”. Această perspectivă cristocentrică a însoțit toate apelurile, omiliile și călătoriile apostolice ale Papei, de la comemorarea a 1700 de ani de la Conciliul de la Niceea până la rugăciunea pentru pace în Liban, „țara-mesaj”, cum a numit-o Pontiful.
Textul CCEE evidențiază și atenția pe care Papa Leon al XIV-lea o acordă problemelor sociale ale Europei contemporane. În discursurile sale, Pontiful a denunțat sărăcia, singurătatea, izolarea și dificultatea accesului la îngrijire medicală, insistând asupra faptului că sănătatea reprezintă un drept universal și că Europa nu poate rămâne fidelă propriei identități dacă abandonează persoanele cele mai vulnerabile.
Un spațiu aparte este dedicat dimensiunii intelectuale și spirituale a actualului Papă, „fiul Sfântului Augustin”, așa cum s-a prezentat chiar el în ziua alegerii sale. Episcopii amintesc un text al lui Robert Prevost, publicat recent de Libreria Editrice Vaticana în volumul „Liberi nella Grazia”, în care acesta comenta celebra conferință de la Regensburg a Papei Benedict al XVI-lea. Viitorul Papă observa atunci că Occidentul nu poate intra într-un dialog autentic cu marile culturi ale lumii fără a redescoperi o adevărată viziune despre Dumnezeu.
„Și noi suntem chemați să ne întrebăm în ce fel experiența noastră despre Dumnezeu modelează viața și misiunea noastră”, scria atunci Robert Prevost, într-o reflecție pe care episcopii europeni o consideră astăzi pe deplin actuală și prezentă în pontificatul lui Leon al XIV-lea.
La finalul mesajului aniversar, CCEE își exprimă disponibilitatea de a continua colaborarea cu Sfântul Părinte și speranța că Europa va continua să primească din partea lui Leon al XIV-lea un magisteriu capabil să ofere direcție spirituală și speranță într-un timp marcat de nesiguranță și căutări profunde.
Biroul de Presă EGCO
