Amintirea creștinilor din aceste ținuturi reprezintă „o chemare luminoasă de a fi astăzi semne credibile de comuniune, dialog și pace. Vă mulțumesc pentru angajamentul zilnic prin care faceți vizibil chipul de mamă al Bisericii”, a spus Leon al XIV-lea luni, 13 aprilie a.c., la întâlnirea cu reprezentanții comunității algeriene din bazilica „Sfânta Fecioară Maria a Africii” din Alger. Papa a început astăzi o călătorie apostolică de zece zile în Algeria, Camerun, Angola și Guineea Ecuatorială.
Rugăciunea, caritatea și unitatea s-au aflat în centrul discursului rostit de papa Leon al XIV-lea la întâlnirea cu reprezentanții comunității algeriene, luni, 13 aprilie a.c., în bazilica „Sfânta Fecioară Maria a Africii”, la finalul primei zile a călătoriei sale apostolice în Algeria.
Papa a ajuns astăzi la Alger în jurul orei locale 9.45, pentru o călătorie apostolică de zece zile în Algeria, Camerun, Angola și Guineea Ecuatorială. În cursul zilei, a vizitat Monumentul Martirilor, apoi a mers la Palatul Președinției pentru o întâlnire cu președintele Algeriei. Ulterior, a susținut un discurs în fața autorităților, a reprezentanților societății civile și a membrilor Corpului Diplomatic. În cursul după-amiezii, a vizitat Marea Moschee din Alger și s-a rugat pentru martirii algerieni în Centrul de primire al Surorilor Augustiniene Misionare. Ultima întâlnire din agenda zilei a fost cea cu reprezentanții comunității algeriene, în bazilica dedicată Fecioarei Maria din centrul capitalei.
Bazilica „Sfânta Fecioară Maria a Africii” („Notre-Dame d’Afrique”) se înalță pe o colină de 124 de metri, situată în partea de nord a Algerului, și este conectată prin funicular de localitatea Bologhine. Istoria lăcașului de cult începe cu statueta de bronz a Fecioarei Maria, primită în 1840 de primul episcop de Alger, mons. Antoine-Louis-Adolphe Dupuch. Imaginea a fost păstrată mai întâi la mănăstirea trapistă din Bouchaoui, un sat aflat la aproximativ 20 km de Alger, și apoi adusă în capitală. După proclamarea dogmei Neprihănitei Zămisliri (1854), noul episcop a decis construirea unei bazilici, lucrările fiind încheiate în 1872. Edificiul a fost grav avariat de cutremurul din 2003, când au murit aproximativ 3.000 de oameni, iar lucrările de refacere au durat șapte ani.
Construită în stil bizantin, bazilica venerează, de asemenea, o imagine a așa-numitei „Madona Neagră”. Două capele laterale, bogate în relicve și memorii ale sfinților și martirilor, sunt dedicate sfântului Augustin – unde se păstrează șase pietre de mulțumire depuse de sfântul Charles de Foucauld – și sfintei Monica, unde este cinstită memoria celor 19 martiri din Algeria, uciși în anii ’90 ai secolului trecut. Bazilica este împodobită cu numeroase elemente decorative realizate de artistul algerian musulman Mohamed Boumehdi (1924–2006), iar fresca centrală de deasupra corului o reprezintă pe Fecioara Maria înconjurată de sfinți și personalități legate de trecutul creștin din nordul Africii: episcopii Ciprian și Augustin, martirele Perpetua și Felicitas, cardinalul Charles-Martial Allemand Lavigerie, martirii din Uganda (1886), preotul Siméon Lourdel (1853–1890), sfântul Charles de Foucauld și cardinalul Léon-Étienne Duval.
Având o identitate vizuală profund creștină, bazilica exprimă în același timp vocația dialogului, devenind un spațiu de pelerinaj și reculegere atât pentru credincioșii creștini, cât și pentru cei musulmani. Nu întâmplător, la întâlnirea papei cu reprezentanții comunității algeriene, una dintre mărturii a fost oferită de o femeie musulmană, alături de cea a unei călugărițe catolice, a unui ghid al bazilicii și a unei studente creștine din mișcarea penticostală.
La intrarea în bazilică, papa a fost întâmpinat de arhiepiscopul de Alger, cardinalul Jean-Paul Vesco, de rectorul bazilicii, pr. Peter Claver Kogh, și de doi copii care i-au oferit un buchet de flori. Întâlnirea a început cu un moment de adorație euharistică și, după mai multe mărturii și cântece, a continuat cu discursul Sfântului Părinte, încheindu-se cu rugăciunea „Tatăl nostru” și binecuvântarea finală. Înainte de a ieși din bazilică, Leon al XIV-lea – care, încă din primul moment al alegerii sale ca papă, s-a prezentat ca „un fiu al sfântului Augustin” – a aprins o lumânare în capela sfintei Monica.
„Cu mare bucurie și cu afecțiune părintească vă întâlnesc astăzi pe voi, care sunteți o prezență discretă și prețioasă, înrădăcinată în această țară, marcată de o istorie antică și de mărturii luminoase de credință”, a spus papa în discursul său dedicat rugăciunii, carității și unității. „Comunitatea voastră are rădăcini foarte adânci. Sunteți moștenitorii unui șir de mărturisitori care și-au jertfit viața, mânați de iubirea față de Dumnezeu și de aproapele. Mă gândesc în mod particular la cei 19 martiri din Algeria, călugări și călugărițe care au ales să rămână alături de acest popor în bucuriile și suferințele lui. Sângele lor este o sămânță vie care nu încetează să aducă roade. Sunteți, de asemenea, moștenitorii unei tradiții și mai vechi, care datează din primele secole ale creștinismului. În această țară a răsunat vocea vibrantă a lui Augustin de Hippona, precedată de mărturia mamei sale, sfânta Monica, și a altor sfinți. Amintirea lor este o chemare luminoasă de a fi astăzi semne credibile de comuniune, dialog și pace. Vouă, tuturor, și celor care urmăresc de la distanță această întâlnire, vă exprim gratitudinea mea pentru angajamentul zilnic prin care faceți vizibil chipul de mamă al Bisericii.”
După discurs, papa a ieșit din bazilică și s-a recules în rugăciune la monumentul comemorativ dedicat victimelor naufragiilor. Apoi a salutat persoanele prezente în curtea lăcașului de cult și a parcurs pe jos scurta distanță până la Nunțiatura Apostolică, unde a rămas pentru cină și odihnă.
Agenda de marți, 14 aprilie a.c., include vizita papei la Annaba, vechea cetate Hippona, unde sfântul Augustin și-a desfășurat slujirea episcopală. După-amiază, papa va celebra Sfânta Liturghie în bazilica „Sfântul Augustin” din același oraș, iar seara se va întoarce la Alger.
