De sărbătoarea Sfintei Familii, celebrată în Biserica latină în prima duminică după praznicul Nașterii Domnului, Papa Leon al XIV-lea a transmis pe 28 decembrie a.c., la rugăciunea „Îngerul Domnului” (Angelus) din Piața „Sf. Petru”, un mesaj profund despre valoarea familiei creștine într-o lume marcată de frică, violență și nesiguranță. Comentând episodul fugii în Egipt, Sfântul Părinte a subliniat contrastul dintre „lumina mântuirii” adusă de Cristos și „umbra amenințătoare a unei puteri care se hrănește din teamă și egoism”.

„În timp ce Dumnezeu împlinește cea mai mare minune din istorie, Irod rămâne orb, prizonier al fricii de a-și pierde puterea”, a spus Papa, arătând că Sfânta Familie devine astfel „leagănul singurului răspuns adevărat de mântuire: iubirea care se dăruiește fără rezerve”.

Pontiful a atras atenția asupra pericolelor care amenință și astăzi familia: „mitul succesului cu orice preț, al puterii fără scrupule și al bunăstării superficiale”, subliniind că acestea nasc „singurătate, dezbinare și suferință”. În acest context, el a îndemnat familiile creștine să rămână ancorate în valorile Evangheliei: „rugăciunea, viața sacramentală, dialogul sincer și fidelitatea trăită zi de zi”.

„Familiile care trăiesc Evanghelia devin o lumină pentru societate, o școală a iubirii și un instrument al mântuirii în mâinile lui Dumnezeu”, a afirmat Papa Leon al XIV-lea, încredințând toate familiile din lume ocrotirii Sfintei Familii din Nazaret. Redăm mai jos mesajul integral al Pontifului:

«Dragi frați și surori, duminică binecuvântată!

Astăzi celebrăm Sărbătoarea Sfintei Familii, iar liturgia ne propune episodul fugii în Egipt (cf. Mt 2,13-15.19-23). Este un moment de încercare pentru Isus, Maria și Iosif. Într-adevăr, imaginea luminoasă a Crăciunului este aproape întunecată de umbra amenințătoare a unui pericol de moarte, care își are originea în viața tulburată a lui Irod. Un om crud și sângeros, temut pentru brutalitatea sa, dar tocmai din acest motiv profund singur și stăpânit de frica de a-și pierde puterea. Când află de la magi că „s-a născut regele iudeilor” (Mt 2,2), simțind aceasta ca pe o amenințare la adresa domniei sale, poruncește uciderea tuturor copiilor de vârsta lui Isus. În regatul său, Dumnezeu săvârșește cea mai mare minune din istorie, în care se împlinesc toate promisiunile mântuirii, dar el nu o poate vedea, orbit fiind de teama de a-și pierde tronul, bogățiile și privilegiile.

La Betleem este lumină și bucurie, căci niște păstori au primit vestea cerească și L-au slăvit pe Dumnezeu înaintea ieslei (cf. Lc 2,8-20). Dar nimic din toate acestea nu poate pătrunde în fortăreața palatului regal, decât ca un ecou denaturat al unei amenințări ce trebuie înăbușite prin violență oarbă.

Tocmai această împietrire a inimii scoate și mai mult în evidență valoarea prezenței și misiunii Sfintei Familii. În lumea despotică și avidă reprezentată de tiran, ea este locul de naștere și leagănul singurului răspuns posibil de mântuire: Dumnezeu, care, în deplină gratuitate, se dăruiește oamenilor fără rezerve și fără pretenții. Ascultând glasul Domnului și ducându-și soția și copilul la adăpost, gestul lui Iosif se dezvăluie în toată semnificația sa mântuitoare. În Egipt, flacăra iubirii familiale, căreia Domnul i-a încredințat prezența Sa în lume, crește și se întărește pentru a aduce lumină întregii omeniri.

Contemplând acest mister cu uimire și recunoștință, ne gândim la familiile noastre și la lumina pe care ele o pot aduce în societatea în care trăim. Din nefericire, lumea are mereu „Irozii” ei: mituri ale succesului cu orice preț, ale puterii fără scrupule, ale bunăstării goale și superficiale, iar prețul plătit este adesea singurătatea, disperarea, dezbinarea și conflictele. Să nu lăsăm ca aceste himere să stingă flacăra iubirii în familiile creștine. Dimpotrivă, în familiile noastre să cultivăm valorile Evangheliei: rugăciunea, primirea frecventă a sacramentelor – mai ales Spovada și Împărtășania –, afecțiunea sănătoasă, dialogul sincer, fidelitatea și simplitatea frumoasă a gesturilor și cuvintelor de zi cu zi. Astfel ele vor deveni o lumină de speranță pentru locurile în care trăim, o școală a iubirii și un instrument al mântuirii în mâinile lui Dumnezeu (cf. Francisc, Omilie la Sfânta Liturghie pentru a X-a Întâlnire Mondială a Familiilor, 25 iunie 2022).

Să-I cerem, așadar, Tatălui ceresc, prin mijlocirea Mariei și a Sfântului Iosif, să binecuvânteze familiile noastre și toate familiile din lume, pentru ca, urmând modelul Fiului Său făcut om, ele să fie pentru toți un semn eficient al prezenței Sale și al iubirii Sale nesfârșite.

După antifonul marian „Îngerul Domnului”

Dragi frați și surori,

Vă adresez tuturor un salut călduros, vouă, romanilor, și pelerinilor veniți din diferite țări.

În mod deosebit îi salut pe tinerii din Clusone, Gerenzano și San Bartolomeo, pe tinerii care au primit Mirul din Adrara San Martino, pe tinerii și ministranții din Brescia, pe participanții la pelerinajul Unității Pastorale din Sarezzo și pe cercetașii din Treviso.

Îi salut, de asemenea, pe educatorii Acțiunii Catolice din Limena și Morciano (Romagna), pe responsabilii Oratoriului „San Pio X” din Portogruaro, pe grupul de voluntari din Borgomanero, pe credincioșii din San Cataldo și Serradifalco, precum și pe membrii asociației Pro Loco din Sant’Egidio del Monte Albino.

În lumina Nașterii Domnului, să continuăm să ne rugăm pentru pace. Astăzi, în mod deosebit, să ne rugăm pentru familiile care suferă din cauza războiului, mai ales pentru copii, vârstnici și cei mai vulnerabili. Să ne încredințăm cu toții mijlocirii Sfintei Familii din Nazaret.

Vă doresc tuturor o duminică binecuvântată!»

Biroul de Presă EGCO
Mihaela Caba-Madarasi