În cadrul celei de-a doua zile a întâlnirii INOMC 2026, desfășurată în Aula Magna a Seminarului Greco-Catolic din Oradea, drd. Alina Balaj, manager de comunicare în cadrul Laboratorului de Cercetare al Universității Pontificale „Santa Croce” din Roma, a susținut conferința intitulată „Păstrarea chipurilor și a vocilor umane: formarea și responsabilitatea în comunicarea instituțională a Bisericii în era digitală”.
În intervenția sa, Alina Balaj a pornit de la mesajul Papei Leon pentru cea de-a 60-a Zi Mondială a Comunicațiilor Sociale, care afirmă că informația este un bun public. În acest sens, informația trebuie înțeleasă și ca un serviciu public, fiind necesar ca aceasta să fie constructivă și semnificativă, bazată pe transparența surselor, pe includerea persoanelor implicate și pe standarde ridicate de calitate.
Referindu-se la comunicarea instituțională a Bisericii, vorbitoarea a subliniat importanța relației dintre operatorii în comunicare și surse, precum și rolul comunicării ca spațiu de cultură și dialog. Amintind discursul Sfântului Părinte din 10 mai 2025 adresat operatorilor din domeniul comunicării, ea a evidențiat faptul că comunicarea nu înseamnă doar transmitere de informații, ci și crearea unor medii umane și digitale care devin spații de dialog și de confruntare constructivă.
În contextul evoluției tehnologice și al dezvoltării inteligenței artificiale, conferința a abordat și provocările pe care acestea le aduc în domeniul comunicării. A fost menționat documentul „Quo Vadis Humanitas”, care analizează implicațiile antropologice ale tehnologiilor emergente și evidențiază o serie de vulnerabilități asociate utilizării inteligenței artificiale.
Printre riscurile semnalate se numără opacitatea deciziilor automatizate în domenii sensibile, polarizarea și radicalizarea dezbaterilor publice în mediul online, vulnerabilitatea copiilor și tinerilor în fața manipulării și tendința de a reduce corpul uman la un obiect supus modificării și performanței.
Pornind de la mesajul pentru Ziua Mondială a Comunicațiilor Sociale, au fost evidențiate și câteva provocări specifice ale epocii digitale: polarizarea dezbaterii publice, deconectarea de la persoane și slăbirea capacității de ascultare și de gândire critică, precum și riscul izolării personale.
Ca răspuns la aceste provocări, Papa Leon al XIV-lea propune trei instrumente fundamentale: responsabilitatea, cooperarea și educația. Responsabilitatea presupune asumarea consecințelor acțiunilor și a comunicării, cooperarea implică lucrul împreună pentru atingerea unui scop comun, iar educația contribuie la formarea gândirii și la dezvoltarea spiritului critic.
În cadrul conferinței a fost subliniată și necesitatea unei utilizări prudente a rețelelor sociale, amintind avertismentul Sfântului Părinte adresat episcopilor nou numiți la 11 septembrie 2025, privind riscul ca în mediul digital să fie afirmate cu ușurință lucruri neadevărate.
În acest context, sprijinul profesioniștilor în comunicare devine esențial, fiind nevoie de persoane bine pregătite, capabile să contribuie la o comunicare responsabilă și echilibrată.
Un alt aspect abordat a fost importanța educației, atât pentru tineri, cât și pentru profesioniștii din domeniul comunicării. În acest sens, Universitatea „Santa Croce” dezvoltă un proiect de cercetare care urmărește ascultarea tinerilor prin sondaje și focus-grupuri, cu scopul creării unui Observator Internațional al Tinerilor. Prima etapă a proiectului s-a încheiat în iulie 2025, fiind realizate peste 5.000 de interviuri cu tineri din opt țări, iar în prezent sunt analizate date provenite de la aproximativ 10.000 de tineri.
De asemenea, Facultatea de Comunicare Social-Instituțională a Universității „Santa Croce” organizează de aproape 30 de ani un seminar profesional pentru directorii de comunicare și birourile de presă ale diecezelor, la care, în 2025, au participat peste 600 de persoane din întreaga lume. Ediția din 2027 va fi dedicată temei „Cultivarea unității prin comunicare”.
În încheiere, Alina Balaj a subliniat că comunicarea instituțională a Bisericii nu poate fi redusă la tehnici sau instrumente, ci reprezintă o misiune eclezială. Dacă informația este un bun public, modul în care aceasta este comunicată implică direct viața și mărturia comunității creștine.
Formarea continuă în domeniul comunicării devine astfel un angajament pentru cultivarea unei comunicări competente și profund umane, capabile să genereze încredere, să favorizeze întâlnirea și să unească adevărul cu caritatea.
Biroul de Presă EGCO
