Deschis pe 5 septembrie, Congresul Euharistic Internațional s-a încheiat duminică, 12 septembrie, cu Liturghia celebrată de Papa Francisc în Piața Eroilor din Budapesta. Pontiful a sosit în Ungaria cu câteva ore înainte, având câteva întâlniri ce au precedat impresionanta celebrare liturgică, cu circa 100.000 de persoane. În contextul evenimentului, a făcut un apel la practicarea Adorației euharistice. „Să dedicăm timp Adorației”, a spus Sfântul Părinte. „Este un mod de rugăciune care se uită prea des. Să dedicăm timp Adorației. Să îl lăsăm pe Isus – Pâine vie să vindece închiderile noastre și să ne deschidă la împărtășire, să ne vindece de sclavia paralizantă a apărării imaginii noastre, să ne inspire să îl urmăm acolo unde vrea El să ne conducă, nu acolo unde vreau eu.”

Predica sa a urmat lectura evanghelică a zilei, Marcu 8,27-35, cu dialogul lui Isus cu discipolii Săi, când i-a întrebat: „Cine spuneți voi că sunt Eu?” Din acest pasaj a extras „trei treceri” pentru reînnoirea stării de discipol: „anunțul lui Isus, discernământul cu Isus, drumul în urma lui Isus”. Și a pornit de la anunțul lui Isus, cu referire concretă la faptul că va pătimi. A explicat de ce după mărturia glorioasă a lui Petru („Tu ești Cristosul”), Isus le-a cerut să păstreze tăcerea: „A spune că Isus este Cristosul, Mesia, este exact dar incomplet. Există mereu riscul de a vesti un mesianism fals, conform oamenilor și nu conform lui Dumnezeu. De aceea, începând din acel moment, Isus începe să reveleze identitatea Sa, cea pascală, cea pe care o găsim în Euharistie. Explică faptul că misiunea sa va culmina, e adevărat, în gloria învierii, dar trecând prin umilirea crucii.”

Trecând la discernământul cu Isus, a evocat reacția „tipic umană” a lui Petru: „când se profilează crucea, perspectiva durerii, omul se răzvrătește. […] Crucea nu este la modă niciodată. Iubiți frați și surori, crucea nu este la modă niciodată: astăzi ca și în trecut. Dar vindecă înăuntru.” Pontiful a subliniat că și noi îl imităm uneori pe Petru: „îl punem pe Domnul ‘deoparte’, îl punem într-un colț al inimii, continuând să ne considerăm religioși și cumsecade și să mergem înainte pe drumul nostru fără a ne lăsa cuceriți de logica lui Isus”. Și a exclamat: „Cât de distant este Cel care domnește în tăcere pe cruce de dumnezeul fals pe care am vrea să domnească prin forță și să îi reducă la tăcere pe dușmanii noștri! Cât de diferit este Cristos, care se propune numai cu iubire, de acei mesia puternici și învingători adulați de lume!”

În fine, a vorbit despre a merge în urma lui Isus. „Drumul creștin nu este o urmărire a succesului, ci începe cu un pas înapoi – amintiți-vă aceasta: drumul creștin începe cu un pas înapoi -, cu o decentrare eliberatoare, cu ieșirea din centrul vieții. […] Ce înseamnă a merge în urma lui Isus? Înseamnă a merge înainte în viață cu aceeași încredere, aceea de a fi copii iubiți ai lui Dumnezeu. […] A merge în urma lui Isus înseamnă a îndrepta pașii noștri în fiecare zi în întâmpinarea fratelui. Acolo ne stimulează Euharistia: să ne simțim un singur Trup, să ne frângem pentru alții.”

Papa a încheiat cu următorul îndemn: „Iubiți frați și surori, să lăsăm ca întâlnirea cu Isus în Euharistie să ne transforme, așa cum i-a transformat pe sfinții mari și curajoși pe care îi cinstiți. Asemenea lor, să nu ne mulțumim cu puțin; să nu ne resemnăm cu o credință care trăiește din rituri și din repetări, să ne deschidem la noutatea scandaloasă a Dumnezeului răstignit și înviat, Pâine frântă pentru a da viață lumii. Vom fi în bucurie; și vom duce bucurie.”

Sursa: catholica.ro