Sâmbǎtǎ 21 octombrie a.c. un grup de pelerini orǎdeni de la parohia „Sfântul Anton” din Ioșia și de la Sanctuarul Eparhial „Maica Domnului”, condus de preotul Andrei Borzași, au participat la Liturghia arhiereascǎ din satul Bocșa, județul Sǎlaj, cu ocazia a 80 de ani de la sfințirea bisericii și 75 de ani de la arestarea episcopilor martiri.
Dupǎ Sfânta Liturghie prezidatǎ de episcopul Virgil Bercea și episcopul Claudiu Pop, terminatǎ cu sfințirea unor icoane, au vorbit veterani ai satului și autoritǎți locale despre Simion Bǎrnuțiu și Alimpiu Barbolovici, care sunt îngropați în cripta bisericii greco-catolice din Bocșa.
Pe placa din marmorǎ a mausoleului lor se poate citi un îndemn valabil și astǎzi:
„Uniți-vǎ cu poporul toți, preoți, nobili, ostași, învǎțați și vǎ consultați cu un cuget asupra mijloacelor reînvierii naționale, pentru cǎ toți sunteți fiii aceleași mame și cauza este comunǎ; țineți cu poporul cu toții ca sǎ nu rǎtǎciți…” (Simion Bǎrnuțiu).
De la proclamația-manifest redactatǎ de preotul-patriot Simion Bǎrnuțiu și discursul celebru din catedrala Blajului la 14 mai 1848, s-au împlinit anul acesta 175 de ani…
Am participat la agapa frǎțeascǎ oferitǎ de localnici și apoi, ne-am continuat drumul spre Bǎdǎcin. Acolo, la Casa Memorialǎ, am depus o coroanǎ de flori și am aprins o lumânare la bustul în bronz a lui Iuliu Maniu care în acest an împlinește 70 de ani de la moarte și 150 de ani de la naștere.
Am vizitat casa familiei Maniu prin intermediul drei Ana-Maria Borz care ne-a oferit informații. Am rǎmas cu gândul la puterea credinței în Dumnezeu care transformǎ oamenii simpli în patrioți înflǎcǎrați…Pǎtratul de aur din Sǎlaj, din care Dumnezeu a dat 4 oameni mari, bǎrbați de frunte ai țǎrii care au determinat prin acțiunile lor soarta României de azi… Bǎdǎcin, Bocșa, Bobota, Bǎsești….
Simion Bǎrnuțiu, s-a nǎscut la 21 iulie1808 în satul Bocsa, Sǎlaj, fiu al lui Ioan, cantor greco-catolic și al Anei Oros, fiica de preot greco-catolic. A absolvit Academia Teologicǎ din Blaj, Academia de Drept din Sibiu, Viena și Pavia din Italia unde și-a luat doctoratul. A fost un mare om politic apǎrǎtor al drepturilor românilor din Ardeal, istoric, profesor universitar la Iași. A fost principalul conducǎtor al Revoluției de la 1848 din Transilvania. A murit la 56 de ani în drum spre satul natal, la Sînmihaiu, în brațele nepotului sǎu iubit Ioan, tatǎl lui Iuliu Maniu.
Iuliu Maniu s-a născut la 8 ianuarie 1873 în Șimleu Silvaniei, fiu al lui Ioan și Clara Maniu. Tatăl său, Ioan Maniu, a crescut în casa unchiului sǎu Simion Bărnuțiu, urmând studiile juridice la Pesta și Viena. În 1865 Ioan Maniu s-a căsătorit cu Clara, fiica vicarului greco-catolic al Silvaniei, Demetriu Coroianu, cu care a avut 9 copii.
Iuliu Maniu și-a petrecut copilăria la Șimleu Silvaniei și Bădăcin, a urmat școala primară la Blaj, și a absolvit liceul din Zalău. A studiat la Universitatea din Cluj, la Budapesta și la Viena, unde a devenit doctor în drept. S-a stabilit la Blaj, unde și-a început activitatea de avocat al Mitropoliei greco-catolice și profesor la Academia Teologică greco-catolică din Blaj.
Iuliu Maniu s-a numărat între organizatorii Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, unde s-a decis unirea Transilvaniei cu Regatul României.
A fost ales în funcția de ministru-prezident al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, funcție echivalentă cu cea de guvernator, îndeplinind, totodată, și funcția de ministru de interne.
A fost de mai multe ori prim-ministru al României (1928-1933), președinte al Partidului Național-Țărănesc (1926-1933, 1937-1947), deținut politic după 1947 și a decedat în închisoarea din Sighetul Marmației în 1953. Este membru de onoare al Academiei Române din1919.
Concluziile pe care le-am tras:
Cei doi mari oameni de stat, Simion Bǎrnuțiu și strǎnepotul sǎu Iuliu Maniu s-au nǎscut în Sǎlaj, sub Imperiul Austro-Ungar și au cunoscut bine inechitǎțile fațǎ de românii din Ardeal. Amândoi au avut câte un bunic dupǎ mamǎ, preot greco-catolic care i-au influiențat educația creștinǎ și le-au oferit principii puternice și sǎnǎtoase.
Amândoi au urmat studii superioare juridice în strǎinǎtate ca sǎ fie apǎrǎtori ai drepturilor și libertǎților românilor din Ardeal.
Amândoi au cunoscut suferința și persecuția pentru proclamarea ideilor revoluționare. Nu au fost cǎsǎtoriți tocmai sǎ se poatǎ dedica în totalitate luptei pentru limba și națiunea românǎ.
Amândoi au fost buni oratori și patrioți înflǎcǎrați numǎrǎndu-se printre cei mai de seamǎ bǎrbați ai țǎrii.
Omagiu sincer pentru aceste personalitǎți ale Sǎlajului și ale României. Lumina cea veșnicǎ sǎ le strǎluceascǎ, sǎ se odihneascǎ în pace!
Othilia Groza