Privind cu îngrijorare la urgența umanitară din Regiunea Autonomă Nagorno Karabah, Președinția Consiliului Conferințelor Episcopale ale Europei se alătură apelurilor repetate ale Papei Francisc pentru o soluție negociată în regiunea care se află de multă vreme în centrul unui conflictul și cere Comunităților Internaționale să atenueze situația de urgență umanitară a sute de mii de refugiați.

Potrivit ultimelor date, există aproximativ 100 de mii de persoane de etnie armeană care au fugit din Nagorno Karabah. Regiunea, controlată de Azerbaidjan, dar cu o numeroasă populație armeană, face obiectul unei dispute internaționale de aproximativ 30 de ani, punând în pericol și moștenirea creștină din regiune.

După conflictul din 2020, care a dus la o pace dureroasă pentru Armenia, cu pierderea controlului asupra teritoriilor unor mănăstiri istorice și blocarea pentru luni de zile de activiști a culoarului Lachin, singura cale de acces între capitala Nagorno Karabahului (Stepanakert) și capitala armeană Erevan, prin care s-a creat prima criză umanitară. În ultimele săptămâni, Azerbaidjan a lansat o „operațiune anti-terorism” în regiune. Acordul ulterior cu Armenia a provocat exodul tuturor etnicilor armeni. Peste 100.000 au părăsit tărâmul străvechi al Arțahului.

Episcopii Consiliului Conferințelor Episcopale ale Europei (CCEE) privesc cu îngrijorare această tragedie umanitară. Împreună cu Papa Francisc, ei fac apel „la dialog între Azerbaidjan și Armenia, în speranța că discuțiile dintre părți, cu sprijinul Comunității Internaționale, vor favoriza un acord de durată, care va pune capăt acestei probleme umanitare”.

În același timp, CCEE solicită monitorizarea moștenirii creștine care se găsește în Nagorno Karabah. Potrivit unei rezoluții a Parlamentului European din 10 martie 2022, există 1456 de monumente armenești care după încetarea focului din 2020 au intrat sub controlul Azerbaidjanului și care au fost deja deteriorate în timpul războiului.

Se speră ca actorii internaționali să găsească o soluție negociată care să garanteze siguranța refugiaților și dreptul lor de a rămâne pe pământurile în care au crescut cu tradițiile lor, că vor fi respectate rezoluțiile internaționale care au solicitataccesul liber la coridorul Lachin, că urgența umanitară va fi rezolvată cu soluții care să pună persoana umană, și nu interesul politic, în centrul deciziilor.

St. Gallen, 5 octombrie 2023