Interviu cu Cardinalul Lorenzo Baldisseri

De François Vayne

Eminenta, în ce mod vor fi implicati tinerii crestini din Tara Sfânta si din Orientul Mijlociu la urmatorul sinod? În pofida dificultatilor lor, au raspuns la chestionar? În ce anume credeti ca acest eveniment este si pentru ei izvor de speranta?

De fapt, este foarte important ca reprezentantii noilor generatii care traiesc în teritoriile biblice sa fie ascultati cu ocazia sinodului cu tema "Tinerii, credinta si discernamântul vocational". Bisericile latine si catolice orientale din acea zona au raspuns destul de amplu la consultarea pregatitoare. Trebuie sa spun ca Biserica mama din Ierusalim – adica dieceza latina care se extinde din Iordania pâna în Cipru – a îndragit în mod deosebit faptul de a participa la reflectia care va fi la sinod. Administratorul apostolic al patriarhiei latine de Ierusalim – Monseniorul Pierbattista Pizzaballa – mi-a transmis informatii esentiale, explicându-mi de exemplu ca vor fi organizate privegheri cu tineri, în care sa se cultive gânduri despre Sinod si sa se roage pentru ca acesta sa aduca roade frumoase. De altfel, la primavara, sunt invitat sa intervin în Tara Sfânta împreuna cu tinerii care se arata entuziasti cu privire la aceasta întâlnire internationala voita de papa Francisc, în pofida dificultatilor pe care trebuie sa le înfrunte ei însisi si familiile lor. Doi dintre acesti tineri vor veni la pre-Sinodul pe care-l organizam la Roma, în saptamâna de la 19 la 24 martie. Toti participantii la întâlnirea pre-sinodala vor avea misiunea de a da marturie cu privire la situatia tinerilor din tarile respective si delegatii din Tara Sfânta vor fi desigur ascultati cu atentie deosebita.

La ce va asteptati de la pre-Sinodul tinerilor – eveniment destul de neobisnuit – organizat la primavara? Care este motivatia sa si ce noutati reprezinta?

Vor veni tineri din toate continentele, din Conferintele Episcopale, din asociatii si miscari catolice, dar si tineri alesi din mediile obisnuite ale Bisericii, pentru ca toate voturile si glasurile sa fie luate în considerare în mod corespunzator cu ocazia Sinodului Episcopilor care va urma la toamna. Lumea muncii, a sportului, a artei… fiecare va avea proprii reprezentanti: papa Francisc a insistat pentru ca trebuie sa avem mare grija fata de cei "departati", de tinerii din "periferii", de cei care nu fac parte din reteaua noastra a catolicilor practicanti. Participantii vor putea pune întrebari, vor putea darui idei, asadar vor putea fi intermediari între institutia ecleziala care deriva din poporul lui Dumnezeu si societatea laica. Experienta care le va fi propusa va consta în a cunoaste mai bine Biserica, descoperind mai în profunzime ceea ce noi suntem. Acesti tineri un pic straini de Biserica vor constitui aproximativ 25% dintre membrii pre-Sinodului, care va aduna în total circa 300 de tineri la Colegiul Pontifical International Maria Mater Ecclesiae din Roma. De asemenea vor fi prezenti delegati din diferite confesiuni crestine si din alte mari religii. Desigur, Sinodul prevazut la toamna se va structura în maniera foarte diferita, deoarece este vorba prin statut de o întâlnire a episcopilor cu auditori laici. Tinerii auditori – nu mai mult de treizeci – vor interveni îndeosebi în grupurile de lucru, asa cum s-a întâmplat în timpul Sinodului despre familie. Pre-Sinodul a fost voit pentru ca tinerii sa devina mai mult protagonisti. La sfârsitul întâlnirii vor aproba un document, rod al muncii din întreaga saptamâna, care va exprima punctul lor de vedere cu privire la realitatea tineretului si va prezenta asteptarile lor, îndoielile lor si sperantele lor. Dupa aceea acest document îi va ajuta pe parintii sinodali sa îndrepte si sa orienteze reflectiile lor de câteva luni mai târziu. La reuniunea pre-sinodala se va putea participa si prin social media, chiar nefiind fizic prezenti la Roma.

Papa Francisc critica mult clericalismul, invitând clerul sa-i considere pe laici ca parteneri în viata Bisericii si nu ca muncitori sau servitori. Sinodul tinerilor poate sa fie considerat ca o etapa importanta în aceste noi relatii în poporul lui Dumnezeu, pentru ca vocatiile viitoare – sacerdotale sau calugaresti – sa fie traite în maniera mai putin "elitara" si mai mult în armonie cu alte vocatii care reprezinta frumusetea si bogatia Bisericii?

Desigur, este unul dintre obiectivele Sinodului. Vom porni teologic de la botez, deci de la preotia comuna a credinciosilor, apoi vom vedea cum – pornind de la aceasta radacina – se realizeaza diferitele vocatii în Biserica, anume casatoria, slujirile primite prin hirotonire si alte slujiri, carismele si viata consacrata… Va trebui sa se ia în considerare si multiplele forme de voluntariat care nu sunt legate de o angajare institutionala pe viata. Toate idealurile frumoase ale tinerilor îi vor interesa pe parintii sinodali la 360 de grade. Desigur vocatiile calugaresti si sacerdotale ne preocupa, de aceea vom avea reprezentanti din aceste vocatii. Totusi, Biserica catolica nu doreste sa ia în considerare numai propriile necesitati, ci sa se deschida la toate angajarile generoase pe care Duhul Sfânt le ridica pretutindeni. Nu trebuie sa-i punem limite lui Dumnezeu, El face ceea ce vrea, Duhul sau Sfânt este prezent si activ în afara institutiilor noastre, sa nu uitam asta. "Semintele Cuvântului" despre care vorbeau odinioara parintii Bisericii au fost revalorizate de Conciliul al II-lea din Vatican: ceea ce este bun în lume deriva din Cuvântul lui Dumnezeu si noi îl primi pe deplin, totusi fara a cadea în sincretism, pentru ca plinatatea Cuvântului are un singur nume, Isus Cristos, centru al istoriei, si este vital pentru noi sa-l vestim.

Dumneavoastra veti prezida sarbatoarea Sfintei Fecioare Maria de Lourdes, la 11 februarie, în sanctuarul marian din Pirinei. Bernadette – care avea paisprezece ani când Fecioara Maria i-a încredintat responsabilitati importante – reprezinta un model pentru tinerii de astazi si va fi pentru acest motiv una dintre sfintele patroane ale Sinodului?

Am primit o publicatie recenta de la Congregatia Cauzelor Sfintilor care prezinta o lista neexhaustiva de 800 de tineri martori ai lui Cristos pâna la vârsta de treizeci ce ani, de la martirii din primele secole – ca sfântul Tarciziu – pâna la fericita Albertina, supranumita "mica Maria Goretti din Brazilia". Este impresionant, pentru ca apare clar ca Dumnezeu crede în tineri în decursul istoriei oamenilor si le încredinteaza responsabilitati fara a ezita, iradiind harul sau pentru toti prin intermediul acelor vieti. Daca vom avea sfinti patroni pentru Sinodul tinerilor? Asta înca trebuie sa se decida; în orice caz, figuri precum Bernadette vor avea spatiul lor, cu atât mai mult ca rectorul sanctuarului de la Lourdes – parintele André Cabes – vrea ca viitoarele pelerinaje sa consacre toate o perioada de pregatire pentru Sinodul tinerilor, începând din 11 februarie, a 160-a aniversare a aparitiilor Fecioarei Maria. Initiativa sa m-a emotionat mult: va permite zecilor de mii de tineri care vor merge anul acesta în pelerinaj la Lourdes sa traiasca dinamica sinodala dorita de papa Francisc. Parintele Cabes da exemplul de urmat în Biserica… sper ca îndrazneala sa pastorala sa inspire alte sanctuare în lume, pentru a încuraja trezirea si înflorirea tuturor vocatiilor.

Dupa Sinodul tinerilor va fi Sinodul special despre Amazonia, în 2019, la care dumneavoastra deja lucrati paralel. În ce anume va avea în schimb acest Sinod aparent "local" o valoare universala?

Papa Francisc a primit propunerea episcopilor din Amazonie, fericiti sa-l ofere lumii, întregii omeniri. El are o constiinta foarte vie despre valoarea universala a problemelor amazoniene, cum ar fi biodiversitatea, care este una dintre temele enciclicei sale Laudato si': ecologia integrala în care omul are tot locul sau, dar si respectarea sufletului popoarelor si a identitatii lor într-o lume globalizata… În timpul calatoriei sale în Peru, a propus acest eveniment istoric, punând piciorul pentru prima în Amazonia în calitate de papa. Din partea mea, ca secretar general al Sinodului Episcopilor, am avut o prima reuniune cu organizatia locala – REPAM (Red Eclesial Pan Amazónica) – ce regrupeaza reprezentantii din cele noua state si sapte conferinte episcopale pe care Amazonia îi intereseaza direct, fiind o regiune care se extinde pe mai mult de sapte milioane de kilometri patrati. Biserica este prezenta acolo de mult timp, totusi unele dieceze mari ca Italia dispun de doar treizeci de preoti, care merg dintr-o comunitate în alta pe cale fluviala, data fiind lipsa de drumuri. Trebuie sa ascultam si sa întelegem necesitatile pastorale din Amazonia, gasind solutii pentru ca evanghelizarea sa continue, mai ales sprijinindu-se pe diaconii permanenti carora trebuie sa li se furnizeze instrumentele necesare pentru a conduce comunitatile. Prezenta noastra trebuie sa fie mai incisiva, mai apropiata de oameni si departe de "palate", asa cum ne indica papa Francisc.

Care este background-ul dumneavoastra care v-a dus sa desfasurati un rol asa de esential, coordonând Sinodul Episcopilor si într-un anumit mod punând în practica marile orientari ale pontificatului reformator al lui Francisc?

Orasul meu natal este Barga di Lucca. La Pisa am fost hirotonit preot în urma cu 54 de ani. Am celebrat anul trecut 25 de ani de episcopat, putând sa aduc multumire cu acea ocazie pentru viata mea, care a fost o adevarata calatorie în jurul lumii: în serviciul diplomatic al Bisericii, în patru continente, din Guatemala în Haiti, din Paraguay în India si în Nepal, apoi în Brazilia… Plecat în 1973, m-am întors la Roma în 2012, dupa 39 de ani. Secretar al Congregatiei pentru Episcopi si secretar al Colegiului Cardinalilor, am desfasurat si functia de secretar în conclavul din 2013. Papa Francisc – cunoscut înainte de alegerea sa, când era nuntiu apostolic în Brazilia – mi-a dat încredere, numindu-ma cardinal si cerându-mi sa coordonez Sinodul, stiind ca eu cunosteam numerosi episcopi, îndeosebi pe cei din marile conferinte episcopale din Brazilia si India. Motoul meu episcopal, "Itinere laete servire Domino" – care înseamna "A merge în bucurie pentru a-l sluji pe Domnul" – rezuma destul de bine misiunea mea: a continua împreuna cu confratii episcopi într-o logica de colegialitate, pentru ca Biserica sa devina tot mai mult o familie în care domneste dialogul fratern.

(Dupa Vatican Insider, 5 februarie 2018)

Traducere de pr. Mihai Patrascu
Sursa: http://www.ercis.ro