„

Reportaj de Victor Marin (europafm)

La 100 de ani de la Marea Unire, îi cunoastem pe câtiva dintre cei care au facut România moderna. Printre ei, se numara si episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, omul care a citit Declaratia Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 în fata celor 100 de mii de oameni adunati la Alba-Iulia.
Iuliu Hossu a trecut prin doua razboaie mondiale si în timpul ocupatiei hortyste a Transilvaniei, si-a riscat viata ascunzând evrei în Palatul Episcopal. Dupa instalarea regimului comunist, i s-a oferit sansa de a ocupa scaunul de Mitropolit Ortodox al Moldovei, însa Iuliu Hossu a preferat sa mearga la închisoare decât sa renunte la principiile sale.
Mai mult de atât, Papa Paul al VI-lea a vrut sa îi ofere titlul de cardinal lui Iuliu Hossu. Pe lânga o mare onoare, prima de acest fel pentru un român, titlul de cardinal ar fi presupus si plecarea din România. Iuliu Hossu a refuzat propunerea Vaticanului, preferând sa ramâna pentru restul vietii în tara pe care a iubit-o.

Mai multe despre viata sa:
Cardinalul Iuliu Hossu s-a nascut la 30 ianuarie 1885 în satul Milas, judetul Bistrita-Nasaud din parintii Ioan, preot, si Victoria.
În 1904 îsi începe studiile teologice, fiind trimis la Colegiul De Propaganda Fide din Roma. În 1906 este promovat doctor în Filosofie, iar în 1910 doctor în Teologie. În ultimul an de studii, la 27 martie 1910, este hirotonit preot de Episcopul Vasile Hossu.
Revine în Lugoj unde activeaza pe rând ca protocolist, arhivar, bibliotecar, apoi Vicar si secretar episcopesc. La 3 martie 1917 este numit Episcop în scaunul Eparhiei Gherla, ramas vacant, numirea gasindu-l preot militar. La 1 decembrie 1918 Episcopul Iuliu Hossu citeste Declaratia Unirii.
În 1930 Eparhia de Gherla devine de Cluj-Gherla, mutându-si centrul în orasul Cluj, Iuliu Hossu devenind Episcop de Cluj-Gherla. Aici îl prinde perioada de ocupatie horthysta (1940-1944) si începutul regimului comunist.
La 28 octombrie 1948 este arestat si dus la Dragoslavele. Este transferat mai apoi la Manastirea Caldarusani, iar în 1950 la Penitenciarul din Sighetul Marmatiei. În 1955 ajunge la Curtea de Arges, în 1956 la Manastirea din Ciorogârla, apoi din nou la Caldarusani, unde a stat izolat pâna la sfârsitul vietii. La 28 aprilie 1969 este numit Cardinal „in pectore”.
Moare la 28 mai 1970 în Spitalul Colentina din Bucuresti, ultimele lui cuvinte fiind: „Lupta mea s-a sfârsit, a voastra continua”.

Sursa:www.europafm.ro