„Parintele Patriarh Daniel a oficiat vineri slujba de Te-Deum în Catedrala Patriarhala cu prilejul aniversarii Zilei Nationale a României. Patriarhul a îndemnat în cuvântul rostit sa-I multumim lui Dumnezeu pentru binefacerile Marii Uniri si sa-i comemoram cu recunostinta pe eroii români.
În cuvântarea sa, Parintele Patriarh Daniel a prezentat implicatiile istorice de acum 100 ani si a evidentiat contributia Bisericii Ortodoxe Române pentru împlinirea acestui deziderat de secole al poporului român.

Realizarea unitatii nationale de la 1 decembrie 1918 a fost posibila si cu aportul Bisericii Ortodoxe Române care a sprijinit Marea Unire a tuturor provinciilor românesti într-un stat român unitar, Biserica fiind împreuna cu poporul în toate eforturile sale de cultivare a constiintei nationale si de afirmare a dorintei de unitate nationala, în toate provinciile românesti, dar mai ales în Transilvania, Basarabia si Bucovina, a spus Preafericirea Sa.

Potrivit Patriarhului, Biserica s-a implicat în demersurile pentru unire prin ierarhi, clerici, profesori si studenti teologi.

Prin rugaciune, prin cuvânt rostit, prin carti tiparite, prin prezenta personala si fapta concreta a slujitorilor ei, Biserica a fost activa în lucrarea de unire, implicându-se în realizarea acestui ideal prin ierarhi carturari, preoti si diaconi patrioti, profesori de teologie si studenti în teologie, acestia având talent oratoric, putere de convingere si de mobilizare, dar si prin calugari sau calugarite care au îngrijit soldatii raniti, prin manastiri si parohii care au organizat colecte de bani si de alimente, toti împreuna încurajând moral si ajutând material pe luptatorii români pentru libertate si unitate nationala.

În a doua parte a cuvântului sau, Parintele Patriarh Daniel a semnalat cazuri de clerici ortodocsi si personal monahal care au avut de suferit de pe urma Primului Razboi Mondial.

În timpul Razboiului din perioada 1916-1918, mai mult de 250 de preoti ortodocsi români au însotit trupele armatei române pe câmpurile de lupta în calitate de confesori militari. Unii dintre ei au murit pe front, altii au fost luati prizonieri si deportati. Peste 200 de calugari si calugarite au activat ca infirmieri în diferite spitale de campanie sau pe front, unii murind la datorie, din cauza tifosului exantematic.

Sute de preoti au fost anchetati, jefuiti sau alungati din parohiile lor de catre inamic, altii au murit împuscati în teritoriile ocupate de trupele germane. În Transilvania, 150 de preoti au fost aruncati în închisorile maghiare, unii fiind condamnati la moarte sau la ani grei de închisoare. Alti peste 200 de preoti au fost deportati în vestul Ungariei, în judetul Sopron, unde au trait în conditii inumane pâna la eliberarea lor în 1919 de catre trupele române, a explicat Patriarhul.

Facând referire la evenimentul Marii Uniri de la Alba Iulia, Preafericirea Sa a accentuat ca în componenta Adunarii Nationale Constituante s-au aflat multi slujitori ai Bisericii.

În ceea ce priveste evenimentul însusi al Marii Uniri de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, între cei 1228 de delegati oficiali din Adunarea Nationala Constituanta au fost si multi slujitori ai Bisericii. Cele doua Biserici românesti din Transilvania (ortodoxa si greco-catolica) au fost reprezentate la Alba Iulia prin cinci episcopi, patru vicari, zece delegati ai consistoriilor (consiliilor eparhiale) ortodoxe si ai capitulilor greco-catolice, 129 de protopopi, câte un reprezentant al institutelor teologice-pedagogice si câte doi reprezentanti ai studentilor teologi, la care se adauga numerosi alti preoti sositi în fruntea pastoritilor lor, veniti sa pecetluiasca dorinta de veacuri a stramosilor români de a trai neasupriti, într-o singura tara.

În Marele Sfat al natiunii române, ca si în Consiliul Dirigent, au fost alesi, de asemenea si slujitori ai Bisericii, iar episcopul ortodox român de Caransebes, Miron Cristea, viitorul Mitropolit Primat (1919) si apoi Patriarh al României Mari (1925), si episcopul greco-catolic de Gherla, Iuliu Hossu, au fost alesi în delegatia de patru persoane care a prezentat Actul Unirii Regelui Ferdinand, la Bucuresti.

Marea Unire este rezultatul multor eforturi depuse în directia unitatii de constiinta si neam a poporului român. Acum, la aniversarea a 99 ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918, a continuat Patriarhul Daniel, dorim sa exprimam omagiul si recunostinta cuvenite tuturor fauritorilor actului maret al istoriei noastre pentru care au luptat mosii si stramosii nostri, stiind ca unirea tuturor provinciilor românesti într-un stat român unitar a fost încoronarea multor eforturi jertfelnice, spirituale si materiale, de afirmare a constiintei nationale si a dorintei de unitate nationala.

Cu prilejul Zilei Nationale, Parintele Patriarh a îndemnat sa-I multumim lui Dumnezeu, pentru toate binefacerile Marii Unirii, si sa-i comemoram cu recunostinta pe eroii neamului.

Pentru toate binefacerile Marii Unirii, aducem astazi multumire lui Dumnezeu Cel preaslavit în Sfânta Treime si pomenim cu recunostinta pe toti eroii români care s-au jertfit pentru libertatea, unitatea si demnitatea poporului român. Este semnificativ faptul ca Sfânta Treime este hramul catedralelor din marile orasele transilvanene care au militat pentru Unire: Sibiu, Blaj, Alba-Iulia si Arad, deoarece Sfânta Treime devenise simbolul dorintei de unitate într-un singur stat al celor trei mari provincii românesti: Tara Româneasca, Moldova si Transilvania.

Astazi, toti cetatenii României, toate institutiile statului si toate cultele religioase, a subliniat Parintele Patriarh Daniel, avem datoria sa pastram si sa cultivam darul unitatii nationale ca fiind un simbol al demnitatii poporului român, obtinut cu multe jertfe de vieti omenesti si multe eforturi spirituale si materiale, spre binele României si bucuria românilor de pretutindeni. Asa sa ne ajute Dumnezeu!.

Sursa: http://basilica.ro