„Sâmbata, 27 mai 2017, Papa Francisc a facut o vizita în Dieceza Italiana de Genova, având mai multe sesiuni de întrebari si raspunsuri cu diferite categorii de persoane. Dupa ce a aterizat în jurul orei 8 a.m. ora locala, Papa a fost salutat de Arhiepiscopul de Genova, Cardinalul Angelo Bagnasco, care tocmai si-a încheiat mandatul de presedinte al Conferintei Episcopale Italiene. Dupa ce a plecat de la aeroport, Pontiful a mers imediat la Complexul Ilva, pentru a se întâlni cu muncitorii orasului.
În cadrul audientei, Papa Francisc a raspuns la patru întrebari: una din partea unui întreprinzator, aflat la conducerea unei companii, care i-a cerut un cuvânt de încurajare în responsabilitatile sale; doua întrebari din partea unor muncitori, despre cum sa îsi revina în urma unor crize economice si cum sa se evite carierismul si sa se promoveze fraternitatea; si una din partea unei femei somere, care a întrebat cum sa ramâna puternica în ciuda faptului ca nu avea un loc de munca constant.
Papa Francisc a spus ca în lumea de astazi, munca este „în pericol”, deoarece „este o lume în care munca nu este considerata cu demnitatea pe care o are si pe care o da”. „Lumea muncii este o prioritate umana. Si de aceea, este o prioritate crestina, o prioritate a noastra, precum si o prioritate a Papei!” Raspunzând la prima întrebare, Sfântul Parinte a subliniat ca „întreprinzatorul este o figura fundamentala a oricarei economii bune… Nu exista economie buna fara întreprinzatori buni, fara capacitatea voastra de a crea, de a crea locuri de munca, de a crea produse”.
El a avertizat împotriva mentalitatii potrivit careia „un muncitor munceste bine numai pentru ca este platit”. „Aceasta este o grava dispretuire a muncitorilor si a muncii, pentru ca neaga demnitatea muncii, care începe tocmai în a munci bine pentru demnitate, pentru onoare”. A facut în continuare profilul întreprinzatorului bun, care „îi cunoaste pe muncitorii sai, pentru ca munceste alaturi de ei, munceste cu ei. Sa nu uitam ca întreprinzatorul trebuie sa fie înainte de toate un muncitor. Daca el nu are aceasta experienta a demnitatii muncii, nu va fi un întreprinzator bun. Împartaseste trudele muncitorilor si împartaseste bucuriile muncii, de a rezolva împreuna probleme, de a crea ceva împreuna”.
Pontiful a mai atras atentia asupra faptului ca nu trebuie confundat întreprinzatorul cu speculantul: „speculantul este o figura asemanatoare cu aceea pe care Isus în Evanghelie o numeste ‘mercenar’, pentru a-l contrapune Bunului Pastor. Speculantul nu iubeste firma sa, nu-i iubeste pe muncitori, ci vede firma si pe muncitori numai ca mijloace pentru a face profit. Foloseste, foloseste firma si pe muncitori pentru a face profit… În schimb, când economia este locuita de întreprinzatori buni, firmele sunt prietene ale oamenilor precum si ale saracilor… Când economia pierde contactul cu fetele persoanelor concrete, ea însasi devine o economie fara fata, deci o economie nemiloasa. Trebuie sa ne temem de speculanti, nu de întreprinzatori; nu, sa nu ne temem de întreprinzatori pentru ca exista atâtia buni!”
Raspunzând la a doua întrebare, a subliniat ca a primit propunerea de a face aceasta întâlnire „într-un loc al muncii si al muncitorilor pentru ca si acestea sunt locuri ale poporului lui Dumnezeu. Dialogurile în locurile muncii nu sunt mai putin importante decât dialogurile pe care le facem în parohii sau în salile solemne de întâlniri, pentru ca locurile Bisericii sunt locurile vietii, deci si pietele si fabricile”. „Doctrina sociala a Bisericii a vazut mereu munca umana ca participare la creatia care continua în fiecare zi, gratie si mâinilor, mintii si inimii muncitorilor. Pe pamânt exista putine bucurii mai mari decât acelea care se experimenteaza muncind, asa cum exista putine dureri mai mari decât durerile muncii, când munca exploateaza, striveste, umileste, ucide.”
„Atunci când nu se munceste, sau se munceste rau, se munceste putin sau se munceste mult, democratia este cea care intra în criza, este întregul pact social care intra în criza. Acesta este sensul si articolului 1 din Constitutia italiana, care este foarte frumos: ‘Italia este o republica democratica, întemeiata pe munca’. Pe baza aceasta putem spune ca a lua munca de la oameni sau a-i exploata pe oameni cu munca nedemna sau rau platita sau oricum ar fi, este anticonstitutional… Fara loc de munca se poate supravietui, dar pentru a trai este nevoie de loc de munca” pentru toti. Tineri someri „cresc fara demnitate, pentru ca nu sunt ‘unsi’ de munca, ceea ce le da demnitatea.”
Pontiful a mai pus în evidenta pericolele culturii competitive între muncitori si ale „meritocratiei”. „Meritocratia, dincolo de buna credinta a multora care o invoca, devine o legitimare etica a inegalitatii. Noul capitalism prin meritocratie da o haina morala inegalitatii, pentru ca interpreteaza talentele persoanelor nu ca pe un dar”, ci ca pe un merit. Totodata, „saracul este considerat un lipsit de merit, deci un vinovat. Si daca saracia este vina saracului, bogatii sunt scutiti sa faca ceva”. Meritocratia o gasim „în figura fratelui mai mare din parabola fiului risipitor. El îl dispretuieste pe fratele mai mic si crede ca trebuie sa ramâna un falit pentru ca a meritat asta; în schimb tatal crede ca niciun fiu nu merita roscovele porcilor.”
La întrebarea unei femei somere, Papa a încurajat: „Fara a regasi împreuna o cultura care stimeaza truda si sudoarea, nu vom regasi un nou raport cu munca si vom continua sa visam consumul de pura placere. Munca este centrul oricarui pact social: nu este un mijloc pentru a putea consuma, nu. Este centrul oricarui pact social. Între munca si consum exista atâtea lucruri, toate importante si frumoase, care se numesc demnitate, respect, onoare, libertate, drepturi, drepturi ale tuturor, ale femeilor, ale copiilor, ale copilelor, ale batrânilor… Daca vindem munca pentru consum, cu munca repede vom vinde si toate aceste cuvinte surori ale sale: demnitate, respect, onoare, libertate. Nu trebuie sa permitem asta si trebuie sa continuam sa cerem de munca, sa o generam, sa o stimam, sa o iubim”.
Sursa: http://www.catholica.ro
