Constantin Brâncusi s-a nascut la 19 februarie 1876, Hobita, Gorj, decedând la 16 martie 1957, Paris.

A fost un sculptor român cu contributii covârsitoare la înnoirea limbajului si viziunii plastice în sculptura contemporana.
Nascut la 19 februarie 1876, la Hobita, Gorj, Constantin era al saselea copil al lui Radu Nicolae Brâncusi (1833-1885) si Maria Brâncusi (1851-1919). Prima clasa primara a facut-o la Pestisani, apoi a continuat scoala la Bradiceni. Copilaria sa a fost marcata de dese plecari de acasa si de ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, pravalii si birturi.
Constantin Brâncusi a expus pentru prima data la Société Nationale des Beaux-Arts si la Salon d'Automne din Paris în 1906. Creeaza în1907 prima versiune a Sarutului, tema pe care o va relua sub diferite forme pâna în 1940, culminând cu Poarta Sarutului parte a Ansamblului Monumental din Târgu-Jiu. În 1907 închiriaza un atelier în Rue de Montparnasse si intra în contact cu avangarda artistica pariziana, împrietenindu-se cu Guillaume Apollinaire, Fernand Léger, Amedeo Modigliani, Marcel Duchamp. A început lucrul la Rugaciunea, o comanda pentru un monument funerar ce va fi expusa în Cimitirul „Dumbrava” de la Buzau. În 1909 revine pentru scurt timp în România si participa la „Expozitia oficiala de pictura, sculptura si arhitectura”. Juriul Expozitiei, prezidat de Spiru Haret acorda premiul II ex aequo lui Brâncusi, Paciurea, Steriadi, Petrascu, Theodorescu-Sion.
Multe din fotografiile si studiile artistice originale semnate de însusi Constantin Brâncusi se afla la Colegiul Pontifical Pio Romeno din Roma, înfiintat în perioada interbelica, de catre Papa Pius al XI-lea. Aceste fotografii pot fi admirate de vizitatorii Colegiului, care atrage constant vizitatori, atât din rândul comunitatii românesti din Roma, cât si straini. Colegiul Pio Romeno este un loc de formare umana, spirituala si intelectuala pentru studentii greco catolici români.