„Michael Voris: Ati dat ce a fost descris drept o prezentare remarcabila. A fost în plen?
Anca Cernea: Da, a fost în plen, o interventie de trei minute la care am avut dreptul ca observatori, în timpul Sinodului. Am fost surprinsa ca a fost primita cu entuziasm pentru ca partea care a fost extraordinara, bineînteles nu a fost meritul meu, era marturia despre parintii mei si despre Biserica mea, cei 12 episcopi greco-catolici care s-au opus regimului comunist si au suferit pentru Hristos în închisorile comuniste.
Michael Voris: Vorbiti-ne putin despre motivele pentru care ati crezut ca este important sa spuneti acea relatare în plen.
Anca Cernea: Pentru ca este un exemplu despre cum poti fi credincios în ciuda conditiilor, în ciuda terorii, în ciuda închisorii, pentru ca în zilele noastre, multi oameni, din pacate multi pastori ai Bisericii Catolice nu au curajul nici sa confrunte presa din tarile lor. Se tem de ce? Sa fie atacati în presa. Episcopii nostri au fost torturati, 7 din cei 12 au murit în închisoare. Episcopul Bucurestiului, predecesorul Monseniorului Mihai care este aici, în Sinod, Vasile Aftenie a fost ucis prin tortura. I s-a cerut doar sa renunte la loialitatea fata de Sfântul Scaun, nimic altceva. Nu i s-a cerut sa renunte la învatatura Bisericii despre casatorie, nu i s-a cerut sa renunte la învatatura Bisericii despre pacat, i s-a cerut doar sa renunte la fidelitatea fata de Sfântul Scaun, si de asta a murit.
Cred ca era timpul sa reamintim episcopilor Bisericii Catolice despre aceste cazuri, aceste marturii de credinta. Oamenii si-au dat sângele pentru aceasta Biserica iar în ziua de azi, cel putin în Occident, nu ni se cere sa murim pentru Hristos, nu ni se cere sa suferim torturi. Ce ni se poate întâmpla cel mai rau, e sa fim atacati în presa. Este atât de rau? Este atât de greu de suportat?
Am dat si exemplul parintilor mei pentru ca auzim foarte des, de asemenea si în timpul acestui Sinod, ca este atât de dificil în ziua de azi sa faci ca o casatorie sa functioneze din cauza conditiilor externe, din cauza circumstantelor materiale, din cauza contradictiilor economice si sociale. Apropo, acest limbaj îmi aminteste foarte mult de lectiile de marxism pe care trebuia sa le fac în scoala primara, în România, sub Ceausescu.
Ni se spune ca familia are de suferit din cauza acestor factori economici si am dat exemplul parintilor mei pentru ca nu se poate imagina o saracie mai extrema decât a familiei unui detinut politic. Nu se pot imagina circumstante sociale mai rele decât situatia unei persoane dintr-o închisoare comunista, sau logodnica lui asteptând sa vada daca logodnicul iese viu din închisoare. Nu erau nici macar casatoriti, erau logoditi, era doar o promisiune pe care si-o facusera unul altuia si lui Dumnezeu. Si au putut ramâne credinciosi unul altuia, amândoi, pentru ca amândoi ar fi putut trada aceasta promisiune în diferite moduri. Tatal meu ar fi putut accepta sa renunte la credinta lui si sa intre în Partidul Comunist. Mama s-ar fi putut casatori cu un alt barbat. Ar mai fi ramas ei un exemplu pentru crestinii de azi daca ar fi facut asa?

Interviu acordat lui Michael Voris pentru churchmilitant.com