„Episcopia Greco Catolica de Oradea a fost organizatoarea unei duble lansari de carte la Primaria din Oradea, luni 26 octombrie 2015. Evenimentul s-a bucurat de un mare numar de persoane, printre care profesori, elevi ai Liceului Greco-Catolic din Oradea si multi iubitori ai îndragitei soprane Virginia Zeani.
Au fost lansate doua volume: „Episcopul Valeriu Traian Frentiu. Scrisori pastorale, circulare si discursuri oficiale (1913-1948)”, aparut la Editura Universitatii Oradea, 2015 scrisa de catre Silviu Sana si Tiberiu Ciorba. Prezentarea volumului a fost facuta de catre domnul profesor universitar doctor Blaga Mihoc.
Valeriu Traian Frentiu s-a nascut 25 aprilie 1875 în Resita, tatal sau fiind preot. Este numit episcop greco-catolic de Lugoj în anul 1912, iar din 1922 va ocupa scaunul episcopal al Oradiei Mari. În perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial s-a mutat la resedinta din Beius, iar dupa întoarcerea sa în Oradea, în anul 1947, începe rezistenta sa împotriva prigoanei cultului greco-catolic.
În noaptea de 28-29 octombrie 1948, în jurul orei 1.00 noaptea, este trezit din somn de oamenii Sigurantei si poftit la Bucuresti. De aici, alaturi de episcopii greco-catolici sunt urcati într-o duba si pusi sub paza militarizata la Dragoslavele. De aici, vor fi dusi, la 26 februarie 1949, la Manastirea Caldarusani. Pe 25 mai 1959 sunt cu totii transportati la Sighet. Vor fi dezbracati de hainele preotesti si siliti sa se îmbrace zeghe. Aici nu li se va mai permite sa celebreze Sfânta Liturghie.
Cum nu putea suporta ciorba de fasole, i se permite sa primeasca o ciorba de legume „numai de marturie”. Însa gardienii uitau sa-i aduca aceasta ciorba, ramânând fara mâncare de 18 ori. În anul 1952, episcopul va avea 77 de ani, fiind cel mai învârsta dintre episcopi. Cu toate acestea, grav bolnav, suferind de inima, este pus de gardieni sa pliveasca iarba, sa mature si sa taie lemne. I se umfla mâinile si picioarele, apoi umflatura ajunge pâna la brâu. Va pleca la domnul pe 11 iulie 1952, fiind înmormântat, fara cruce, într-o groapa comuna, în Cimitirul saracilor din Sighet.
Preasfintia Sa Virgil Bercea, episcopul greco-catolic al Oradiei a facut legatura dintre primul volum si al doilea. Înainte de a fi prezentat al doilea volum s-a putut viziona un scurt video cu doamna Virginia Zeani, ajunsa la frumoasa vârsta de 90 de ani.
Volumul „Virginia Zeani. Portret” a fost prezentat de catre doamna conferentiar universitar doctor Florina Maris-Hinsu si de catre regizorul Horia Balint. Volumul a aparut la Editura Primus, Oradea, 2015. Moderatoarea lansarii a fost domnisoara Cristina-Liliana Puscas, vicepresedintele Asociatiei „Cei 40 de Mucenici”.
Soprana Virginia Zeani – vocea de aur a României, o voce de aur a lumii. Cântecul Virginiei Zeani nu are dimensiuni obisnuite ale timpului si spatiului. Este cântecul nostru, al tuturor si dintotdeauna, este cântecul primordial al pamântului transilvan, un dar oferit pentru eternitatea lumii întregi, asemenea cântecului Melpomenei. Cu alte cuvinte, Virginia este o zeita a cântului în esentele sale cele mai pure si astrale. Pe marea scena a teatrului liric mondial, Virginia Zeani ocupa un loc aparte, marcat de stralucire, grandoare, eleganta si distinctie.
Cuvintele sunt prea sarace pentru a exprima recunostinta fata de ce a dat lumii aceasta artista „maiastra”. Într-o perioada când opera era marcata de mari personalitati artistice, Virginia Zeani, sprijinindu-se pe marele har cu care a fost înzestrata de Divinul Creator, a stiut sa se impuna si sa devina o legenda a scenelor lirice.