„Episcopia Romano-Catolica de Timisoara a luat act cu îngrijorare de materialele publicate în varianta on-line a publicatiei de limba engleza „The Telegraph“, materiale postate în data de 3 august 2015, care faceau referire, printre multe altele dar mai întâi de toate, la renovarile efectuate la Bazilica Papala Maria Radna si la fostul complex monastic franciscan adiacent. Într-un moment de sarbatoare si de bucurie, precum cel din data de 2 august a.c., când s-a celebrat la Maria Radna binecuvântarea lucrarilor de renovare, materialul aparut la mai sus amintita publicatie, ne lasa un gust amar. Tocmai prin interesul masiv dovedit de mass-media din tara, dar si din strainatate, evenimentul a putut fi receptionat pe posturile de televiziune publice, private si bisericesti, în presa scrisa, pe internet si în variantele tiparite ale ziarelor. Peste tot imaginile transmise dovedesc unei tari întregi si Europei o altfel de realitate decât cea descrisa de domnul Dale-Harris în rândurile sale. La eveniment, toti jurnalistii prezenti, respectiv toti care au solicitat acest lucru, au primit acreditari, dar si informatii detaliate din partea institutiei noastre, necesare unei bune informari a opiniei publice.
Extrem de trist este si faptul ca textul la care ne referim, publicat la Sibiu de domnul Luke Dale-Harris, a fost preluat si de presa de limba româna de la noi din tara. Din nou, nimeni nu ne-a adresat nici un fel de întrebare, nici cu privire la eveniment si cu atât mai putin referitoare la proiectul de renovare, multiplicând si dezvoltând teze care nu au nimic în legatura cu realitatea. Din acest motiv, ne vedem siliti sa solicitam presei din tara si din strainatate dreptul la replica, precizând referitor la obiectivul arhitectonic si religios Maria-Radna urmatoarele:
Respingem vehement, în calitate de beneficiar al proiectului, acuzele cum ca diverse piese de piatra sau lemn de pe acoperisurile si peretii bazilicii sau a edificiului manastirii, elemente aflate în orice fel de stare de conservare, ar fi fost înstrainate, respectiv vândute în Germania de catre episcopie sau cu stirea acesteia. Santierul, dupa cum am precizat si în mod public, prin vocea superiorilor diecezei noastre si în cadrul solemnitatii din data de 2 august, nu este înca finalizat. Si dupa 2 august se vor mai efectua lucrari, iar piatra de diferite categorii si dimensiuni, recuperata de pe cuprinsul complexului arhitectonic, a fost depozitata, urmând a fi refolosita în cadrul proiectului.
Proiectul s-a realizat pe baza unor studii bine fundamentate ale situatiei existente, având în vedere ca monumentul a suferit multiple traumatisme si modificari în ultimul secol (incendiu în 1923, o folosire improprie si brutala a spatiilor între 1948-2003, interventii neprofesioniste la tencuieli, la învelitoare, respectiv la pardoseli). Contrar acuzatiilor, materialele autentice din compozitia ansamblului au fost eliberate de elemente parazitare, restaurate si puse în valoare. Au fost înlocuite numai materialele fara valoare istorica ale acoperisului (placi de fibrociment datând de la începutul secolului trecut si tabla ondulata montata în ultimele decenii). Precizam ca acoperisul bazilicii a fost renovat deja în anul 1997 si nu în cadrul proiectului de fata. Sarpantele turnurilor sunt acoperite cu tabla de cupru, material identic cu cel original, folosit în 1911. Vazele ornamentale, câte patru pe fiecare turn, care înfrumuseteaza colturile acestora, sunt cele originale din anul 1911, fiind minimal restaurate.
Tâmplaria existenta, atât la bazilica, cât si la edificiul monastic franciscan, a fost, pe cât s-a putut, pastrata si restaurata, iar acolo unde a fost necesar, ea a fost înlocuita tot cu tâmplarie de lemn, fiind respectate toate normele legale de arhitectura si patrimoniu, aflate în vigoare.
Este tendentioasa si nefondata acuzatia conform careia blocuri de beton ar fi înlocuit piatra, deoarece în realitate s-a procedat exact invers. Treptele din beton din secolul al XX-lea au fost înlocuite cu elemente masive din piatra naturala, iar tencuielile din ciment s-au înlocuit cu tencuieli de asanare agreate în cadrul lucrarilor de restaurare.
În cadrul actualelor lucrari, cladirea claustrului franciscan nu a suferit interventii de modernizare, care sa-i schimbe caracterul arhitectural. În afara boltilor si arcelor, manastirea nu prezenta si nici nu prezinta nici azi elemente decorative baroce, însusi Ordinul Franciscan caracterizandu-se printr-un stil foarte sobru. Pe de alta parte, ultimele aripi ale aceleiasi manastiri au fost finalizate în 1826, an în care stilul baroc nu mai era la moda în Europa si nici la noi. Elementele baroce ale fatadei bazilicii au fost pastrate integral si restaurate, unele ancadramente de piatra de la usi si de la ferestre fiind curatate de adaosurile ulterioare, formate din ciment sau zugraveli. Ele pot fi azi admirate si respira o viata noua! Din pacate fotografiile cu care domnul Luke Dale-Harris ne ilustreaza articolul domniei sale sunt vechi si nu corespund realitatii si starii edificiilor.
Pe de alta parte, betonul, în combinatie cu fierul-beton au fost folosite la Maria-Radna, pentru prima data, într-un demers constructiv-inovativ în anul 1911, când turnurile bazilicii au fost supra-înaltate, primind caracterul monumental pe care îl au pâna acum. Inclusiv acest aspect istoric si tehnic a fost respectat si luat în calcul în cadrul proiectului. Interventia respectiva a fost considerata drept una valoroasa, ca parte din istoria monumentului si a fost pastrata în consecinta.
Comparatia cu un castel Disney este una total improprie si aduce atingere prestigiului bazilicii, istoriei multiseculare a franciscanilor, complexului arhitectonic, întregului proiect, dar si tuturor celor implicati în munca grea si anevoioasa la acest important proiect. Probabil nuantele de galben, folosite la fatadele complexului arhitectonic format din bazilica si manastire, nu sunt pe deplin cunoscute din punct de vedere istoric si artistic de catre autorul materialului la care ne referim. Precizam ca nuanta dominanta de galben folosit la Radna respecta culoarea originala a exteriorului ansamblului, fiind cunoscuta în arhitectura si istoria artei drept „Kaisergelb“ (galben imperial) sau „Schönbruner Gelb“ (galben Schönbrunn), o culoare utilizata în timpul monarhiei habsburgice în veacul al XVIII-lea la toate edificiile cu caracter public, atât civile cât si religioase.
Precizam ca finantarea asigurata din fonduri europene, pentru proiectul de la Maria Radna se ridica la exact 26.075.301,16 lei, respectiv 5.795.000 Euro. La finalul proiectului vor fi publicate sumele exacte, rezultate în urma încheierii activitatilor de renovare. Precizam faptul ca domnul Luke Dale-Harris ne-a solicitat în luna aprilie 2015 informatii referitoare la proiectul implementat, iar în data de 7 aprilie 2015 i-au fost transmise toate datele referitoare la implementarea proiectului: ultimul Raport de Progres, Contractul de lucrari precum si toate sursele pentru a putea accesa documentatia de atribuire aferenta achizitiei lucrarilor de constructii. Astfel, înca din data de 7 aprilie 2015, domnul Luke Dale-Harris cunostea valoarea si toate detaliile tehnice ale proiectului.
Nu cunoastem sursa informatiilor domnului Luke Dale-Harris cu privire la muncitori, la plata acestora, la vârsta sau la statulul social sau civil al acestora, însa episcopia noastra, în calitate de beneficiar precizeaza ca nimeni dintre cei implicati în lucrari, pe santier, nu este nici minor, nici prea tânar, nici prea batrân si nici detinut aflat în custodia vre-unui penitenciar. Plata fiecarui angajat este o chestiune interna si contractuala reglementata între firmele implicate, ca angajatori si fiecare angajat în parte.
Respingem vehement si ne exprimam totalul dezacord cu acuzatia cum ca sumele utilizate în proiect ar fi circulate între beneficiar si firmele implicate în lucrari. Toate firmele implicate au fost selectionate în baza unor licitatii publice, executia lucrarilor s-a atribuit unor firme care dispun de specialisti atestati pentru lucrari de reabilitare a monumentelor istorice, pe parcursul demararii lucrarilor si pe durata acestora fiind respectate toate procedurile impuse proiectelor finantate de Uniunea Europeana.
Proiectul are avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, aviz emis de Ministerul Culturii prin Directia Monumentelor Istorice si a fost elaborat de o echipa pluridisciplinara de specialisti atestati în domeniu, conform cerintelor legislatiei românesti si a procedurilor Uniunii Europene.
Episcopia noastra îsi exprima înca o data deschiderea totala în fata presei si celor interesati în obtinerea sincera si dezinteresata a tuturor detaliilor necesare unei bune si corecte informari a opiniei publice interne si internationale.
Timisoara, la 4 august 2015,
directorul cancelariei episcopale
