„

Mesajul si declaratia episcopilor de la sfârsitul Adunarii Plenare

a Consiliului Conferintelor Episcopale din Europa (CCEE)

St. Gallen, Elvetia – 27-30 Septembrie 2012

Liturghia natiunilor, transmisa în direct de catre televiziunea elvetiana din Catedrala din St. Gallen a marcat sfârsitul Adunarii Presedintilor Conferintelor Episcopale din Europa (27-30 Septembrie 2012), convocata de catre CCEE. La sfârsitul întâlnirilor participantii au adoptat un mesaj referitor la provocarile evanghelizarii în Europa.

În ajunul Anului Credintei, proclamat de catre Sfântul Parinte Benedict al XVI-lea, si al Sinodului Episcopilor din întreaga lume pe tema Noii Evanghelizari, CCEE s-a întrunit pentru Adunarea sa anuala în St. Gallen, Elvetia – locul secretariatului – cu ocazia aniversarii a 1400 de ani de la venirea Sfântului Gallen în oras, raspunzând invitatiei episcopului locului, Mons. Markus Büchel.
Din 27 pâna în 30 Septembrie s-a lucrat în mod intens si fructuos în lumina credintei, într-o atmosfera fraterna, cu daruire din partea fiecaruia, ca pastori ai comunitatii crestine, dar si ca si cetateni europeni.
La sfârsitul lucrarilor participantii la Adunarea Plenara a CCEE au adoptat urmatorul mesaj:

Mesajul Adunarii Plenare a CCEE

St. Gallen, Elvetia, 30.09.2012

Presedintii Conferintelor Episcopale din Europa, care s-au reunit în Adunarea lor plenara între 27 si 30 Septembrie la St. Gallen (Elvetia), au discutat despre provocarea evanghelizarii în ajunul Anului Credintei, proclamat de catre Sfântul Parinte Benedict al XVI-lea. Episcopii si-au exprimat înca o data recunostinta si afectiunea pentru Sfântul Parinte si, de asemenea, pentru Magisteriul si Ministerul sau petrin.
Suntem constienti ca vestea cea buna a lui Isus Hristos a fost „Da”-ul final al lui Dumnezeu pentru viata omului, pentru libertate si iubire. De fapt, Evanghelia ne reveleaza adevarul despre Dumnezeu-Iubire si adevarata fata a Omului, care îl salveaza de raul moral, conducându-l spre plinatatea umanitatii sale. Luând act de devierile grave ale liberalismului economic si etic, dorim sa amintim ca astazi crestinismul este mai actual ca niciodata si ofera tuturor patrimoniul sau de o actualitate perena, deoarece proclama un umanism personalist si comunitar. Privind la Hristos, Biserica îl vesteste pe omul mântuit de pacat, deschis spre ceilalti si spre Dumnezeu-Creatorul, profund înradacinat în El, izvor si garant al valorilor care orienteaza actiunea fiecaruia si a popoarelor. Culturile laice, care se confrunta pe diferitele viziuni antropologice, nu trebuie sa priveasca cu suspiciune mesajul crestin, care dintotdeauna a deschis aripa credintei si aripa ratiunii. Cele doua aripi apartin omului si istoriei europene si sunt la baza civilizatiei noastre. Biserica, dând marturie despre adevar si credinta, participa la dezbaterile culturale si sociale cu propriul sau patrimoniu de întelepciune si cultura, prezentându-si astfel elaborarile adevaratei ratiuni. Intentia de a redefini bazele naturale ale societatii, cum ar fi familia sau convietuirea traditiilor istorice si religioase, apare ca nefiind deloc întâmplatoare.
Ne întrebam care este scopul atitudinilor de respingere si de discreditare sistematica care exprima intoleranta si uneori chiar discriminare si care incita la ura fata de credinta si doctrina crestina, deci fata de crestini. Unii considera ca vocea lor este incomoda si îi acuza de intoleranta si de obscurantism: de fapt, aceasta este perceputa ca fiind periculoasa pentru ca este o voce libera, care nu se apleaca intereselor si nu este dispusa sa cedeze santajului. Destabilizarea persoanei umane si a societatii nu este în favoarea omului, ci reprezinta interese partizane.
În lumina învataturii Conciliului Vatican II, acordam o mare însemnatate libertatii umane, care trebuie folosita în vederea respectarii dreptului persoanei si a convingerilor ei religioase.
Am fost informati de situatia dificila a credinciosilor catolici din Bosnia si Hertegovina. Suntem îngrijorati de soarta lor, pe care o vom urmari cu atentie, sperând ca libertatea lor sa fie garantata.
În contextul european în care traim, cerem respect deplin si disponibilitate la dialog, fara prejudecati si aroganta. Crestinii îsi simt responsabilitatile lor de cetateni si se bazeaza pe un patrimoniu de adevar de doua mii de ani, care se manifesta prin roade ale slujirii, binelui si civilizatiei. Misiunea noastra ne obliga sa fim pastori întelepti ai comunitatilor prezente în istorie, precum drojdia în aluat, ca si candelele ce stralucesc lumina lui Hristos pentru binele tuturor.

(mesaj aprobat de participantii la Adunarea Plenara a CCEE)

Discursul inaugural al Presedintelui
Cardinalul Péter Erdo, presedintele CCEE, a deschis lucrarile printr-un rezumat al realizarilor de pe parcursul anului si a evidentiat principalele aspecte care urmau a fi abordate. Punctele de interes principal au fost: drumul dificil al Uniunii Europene în problema valorilor si idealurilor – dintre care ies în evidenta libertatea religiei si respectul pentru viata si familie – economia, care este cauza vastei raspândiri a saraciei, precum si relatia cu popoarele africane.

Mesajul Sfântului Parinte
Printr-un mesaj trimis Presedintelui CCEE, cardinalul Péter Erdo, prin Secretarul de Stat, cardinalul Tarcisio Bertone, Sfântul Parinte cere Bisericii din Europa „sa mediteze asupra datoriei continue a evangheliza si asupra urgentei acesteia în ziua de azi”, urmând exemplul Sfântului Gallen, care învata ca „mesajul crestin este semanat si se înradacineaza acolo unde este trait în mod autentic si elocvent de catre o comunitate”. În timpul lucrarilor, presedintii au dorit sa multumeasca Sfântului Parinte printr-o scrisoare, pentru cuvintele si Magisteriul sau.

Obligatii statutare
În cursul lucrarilor au fost ascultate rapoartele comisiilor CCEE cu privire la munca depusa si la perspectivele de viitor. Adunarea a apreciat eforturile si proiectele, confirmând si recunoscând importanta lor. În acelasi timp au fost numiti presedintii urmatoarelor Comisii ale CCEE:
La conducerea Comisiei „Caritas in Veritate” a fost reales pentru înca un an Mons. Giampaolo Crepaldi, episcop de Trieste (Italia).
La conducerea Comisiei „Cateheza, Scoala si Universitate”, a fost numit Mons. Marek Jedraszewski, arhiepiscop de Lódz (Polonia), care a fost reconfirmat si la conducerea sectiunii „Universitate”; la sectiunea „Cateheza” a fost ales Mons. Duro Hranic, episcop auxiliar de Ðakovo si Osijek (Croatia), iar la Sectiunea „Scoala” a fost ales Mons. Eric Aumonier, episcop de Versailles (Franta).
La conducerea Comisiei „Comunicatii Sociale” a fost numit Mons. José Ignacio Munilla Aguirre, episcop de San Sebastian (Spania).
În cele din urma, la conducerea „Serviciului European pentru Vocatii” a fost numit Mons. Oscar Cantoni, Episcop de Crema (Italia).

Provocarile actuale ale Europei: aspecte sociale si spirituale
Introducerea în aceasta tema a fost încredintata arhiepiscopului de Malines-Bruxelles, mons. André-Joseph Léonard, Presedintele Conferintei Episcopale din Belgia, prof. Marta Cartabia, profesor de drept si Judecator al Curtii Constitutionale din Italia si prof. Kuno Schedler, profesor de economia afacerilor la Universitatea din St. Gallen.
Conferintele au oferit elemente si perspective de mare interes pentru discutiile Adunarii. Exista în acest moment un conflict important între diferite viziuni laice asupra dreptului si a fundamentelor sale. Conceptul de natura umana, care sta la baza experientei si culturii universale, este considerat de multe ori ca fiind depasit. Linia de separare este din ce în ce mai puternica între diferitele viziuni antropologice care duc la orientari, interpretari si alegeri grave si opuse. Este cazul bioeticii – de la embrion la avort, de la fecundare asistata la eutanasie – al relatiilor cu religiile si Bisericile, al nediscriminarii, al familiei si al drepturilor copiilor, precum si al problemei delicate a suveranitatii statelor. Episcopii au reafirmat libertatea de a vesti Evanghelia si doctrina sociala a Bisericii, stiind ca ea este sursa patrimoniului de speranta si umanism, care este tesutul fundamental al civilizatiei europene.

Libertatea religiei
Adunarea a acordat o atentie speciala si concreta persecutiilor în curs împotriva crestinilor în lume: si-a reînnoit apropierea fata de Bisericile persecutate, cerând comunitatii internationale sa-si faca auzita vocea într-un mod clar si continuu, pentru ca dreptul la libertatea religiei sa fie respectat si aparat oriunde si oricând. S-a discutat si despre „Observatorul asupra discriminarii si intolerantei împotriva crestinilor din Europa”, exprimând o puternica dezaprobare referitor la aceste realitati dureroase care, atunci când se întâmpla, reprezinta o involutie a culturii si civilizatiei si le contrazice propunerile si intentiile. S-a reînnoit si dorinta de a contribui la munca de aprofundare culturala a categoriilor fundamentale de „libertate” si de „discriminare”.

De asemenea, comunicarea referitoare la activitatea desfasurata împreuna cu COMECE, pe problematicile sociale a primit încurajari din partea tuturor, în vederea unei actiuni mai eficiente în serviciul comunitatii europene. Experienta vizitei la Strasbourg a Presedintilor Conferintelor Episcopale din Europa de Sud-Est, a Simpozionului Episcopilor din Europa si Africa, precum si cea a Sinodului Episcopilor Catolici Orientali din Europa ce a avut loc la Oradea (România) au fost considerate în mod special interesante si utile.

Lumina si harul Euharistiei zilnice au ghidat lucrarile Adunarii, care s-au încheiat sub protectia materna a Preasfintei Fecioare Maria, Mama a Bisericii, si cu o rugaciune catre Sfântul Gallen din timpul Sfintei Liturghii, celebrata în catedrala plina de credinciosi si transmisa în direct de catre televiziunea elvetiana.

Contacte pentru presa
Pentru CCEE, Thierry Bonaventura – Tel. +41 71 227 60 44, Mob. +41 78 851 60 40, media@ccee.ch
Pentru Conferinta Episcopala Elvetiana, Walter Müller – Tel. +41 26 510 15 15, Mob. +41 79 446 39 36, walter.mueller@bischoefe.ch
Pentru Dieceza de St. Gallen, Sabine Rüthemann – Tel. +41 71 227 33 65, Mob. +41 79 423 20 30, ruethemann@bistum-stgallen.ch

Consiliul Conferintelor Episcopale Europene (CCEE) reuneste cele 33 de Conferinte Episcopale de pe continent, reprezentate de presedintii lor, si Arhiepiscopul de Luxemburg, Arhiepiscopul Principatului de Monaco, Arhiepiscopul Maronit al Ciprului, precum si Episcopul de Chisinau (Republica Moldova) si Episcopul de Muncaci (Ucraina). Presedintele CCEE este Cardinalul Péter Erdo, Arhiepiscop de Esztergom-Budapesta, Primat al Ungariei; vicepresedinti sunt: Cardinalul Angelo Bagnasco, Arhiepiscop de Genova, si Arhiepiscopul de Przemysl (Polonia), Józef Michalik. Secretarul General al CCEE este Parintele Duarte da Cunha. Sediul Secretariatului este în St. Gallen (Elvetia).