A fost marcată marți, 28 octombrie, în Aula Paul al VI-lea din Vatican, cea de-a șaizecea aniversare a Declarației „Nostra Aetate”, documentul conciliar care a deschis calea dialogului interreligios în Biserica Catolică. Inițiată de Conciliul Vatican II și promulgată de Papa Paul al VI-lea, Declarația a servit timp de șase decenii drept busolă în dialogul dintre Biserica Catolică și celelalte religii ale lumii. Evenimentul, intitulat „Mergând împreună în speranță”, a reunit lideri religioși din întreaga lume și membri ai corpului diplomatic acreditați pe lângă Sfântul Scaun.

În discursul său, adresat la finalul concertului organizat de Dicasterul pentru Dialog Interreligios cu acest prilej, Papa Leon al XIV-lea a subliniat că „Nostra Aetate” a fost „o sămânță a speranței” plantată acum șase decenii, care „a crescut într-un copac măreț, ale cărui ramuri oferă adăpost și roade de prietenie, cooperare și pace”. Papa a mulțumit celor care au lucrat neobosiți pentru cultivarea spiritului de dialog și a adus un omagiu „martirilor dialogului”, cum i-a numit Sanctitatea Sa – care și-au dat viața opunându-se urii și violenței.

Pontiful a reafirmat actualitatea mesajului conciliar, amintind că omenirea are nevoie să fie tot mai unită și că Biserica are misiunea de a promova iubirea și înțelegerea între oameni și națiuni: „dialogul nu este o tactică sau un instrument, ci un mod de a trăi, un drum al inimii care transformă toți participanții, atât pe cel care ascultă, cât și pe cel care vorbește.”

Papa Leon al XIV-lea a evidențiat patru puncte fundamentale din Nostra Aetate: apartenența comună la o singură familie umană; căutarea universală a sensului vieții; rolul pozitiv al tuturor religiilor în orientarea omului către pace; și respectul Bisericii pentru tot ceea ce este adevărat și sfânt în alte tradiții.

Papa Leon al XIV-lea a reamintit, de asemenea, originea documentului, inițiat de Papa Ioan al XXIII-lea și cardinalul Augustin Bea, subliniind că relația cu iudaismul este „inima și nucleul” documentului conciliar Nostra Aetate. El a condamnat ferm antisemitismul și orice formă de discriminare religioasă sau etnică, reafirmând că „nu putem invoca pe Dumnezeu dacă refuzăm să-i tratăm în mod frățesc pe ceilalți oameni”.

Papa a insistat că dialogul autentic nu este o tactică, ci un mod de viață, care nu implică renunțarea la propria credință, ci trăirea ei mai profundă: „Dialogul nu se naște din compromis, ci din convingere — din rădăcinile credinței care ne dau puterea de a întinde mâna celorlalți cu iubire.”

Referindu-se la lumea actuală, marcată de conflicte, inegalități și dezbinare, Papa a avertizat că „mulți s-au săturat de promisiuni și au uitat cum să spere”. Sanctitatea Sa a chemat liderii religioși să-și asume o „responsabilitate sacră”: aceea de a elibera popoarele de prejudecăți, ură și egoism și de a deveni „profeți ai timpului nostru”, care vindecă diviziunile și proclamă pacea.

În contextul Jubileului Speranței, celebrat de Biserică în 2025, Papa Leon al XIV-lea a invitat toate religiile să continue drumul deschis de Nostra Aetate: „Când mergem împreună în speranță, inimile se deschid, se construiesc punți și se nasc noi căi acolo unde părea imposibil.”

Suveranul Pontif a încheiat discursul evocând cuvintele Sfântului Ioan Paul al II-lea, rostite la Assisi în 1986: „Dacă lumea trebuie să continue și oamenii să supraviețuiască pe ea, lumea nu se poate lipsi de rugăciune.”

Papa Leon al XIV-lea a subliniat, în final, că rugăciunea rămâne forța care poate transforma inimile, cuvintele și faptele, menținând vie speranța și iubirea în inima lumii.

Biroul de Presă EGCO
Mihaela Caba-Madarasi