La Catedrala Greco-Catolică „Sf. Nicolae” din Oradea, pe 29 decembrie a.c., Preasfinția Sa Virgil Bercea a deschis simbolic poarta speranței inaugurând Anul Sfânt 2025 în Eparhia Greco-Catolică de Oradea. La fel ca în toate catedralele catolice din lume, deschiderea solemnă a Anului Jubiliar pentru comunitățile locale a fost marcată prin Sfânta Liturghie celebrată în duminica după sărbătoarea Nașterii Domnului de episcopul locului. Aceasta a fost precedată de o procesiune solemnă și ritualul liturgic de intrare pe porta Catedralei „Sf. Nicolae”, celebrate de Preasfințitul Virgil împreună un sobor de preoți și diaconi. La celebrare au participat numeroși credincioși, persoane consacrate, studenți teologi, tineri, copii, membri ai asociațiilor eparhiale, orădeni care au intrat în Catedrala „Sf. Nicolae” din Oradea fiind primii pelerini ai locului.

În cuvântul de învățătură, ierarhul Eparhiei Greco-Catolice de Oradea a subliniat că „Anul Domnului se realizează și se împlinește în Isus Cristos pentru că El este cel care ne iartă păcatele și ne ajută ca să ne împăcăm cu noi înșine, cu Domnul, cu cei de lângă noi”, Jubileul 2025 oferindu-ne ocazia de a ne converti, de a deveni mai buni, mai sfinți, mai iertători și mai înțelegători.

„Acest an pe care l-a instituit Sfântul Părinte Papa Francisc la Roma în ajunul Crăciunului este Anul Speranței. Speranța care nu înseală (Rm 5, 5), speranța care nu dezamăgește – Spes non confundit (Cf. Bula de indicțiune). Speranța este una dintre cele trei virtuți teologale care sunt credința, iubirea și speranța. Cea din urmă, speranța, este nădejdea noastră în mântuire și în viața veșnică. (…)Speranța se naște din iubirea pe care am celebrat-o la sărbătoarea Nașterii Domnului fiind Iubirea care s-a întrupat. Noi avem speranța că odată vom fi cu toții împreună cu Domnul, o speranță iluminată constant de Spiritul Sfânt. «Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Dumnezeu?» – spune Sf. Pavel în Scrisoarea către Romani (Rm 8, 35). Nimic nu ne poate separa, nici frigul, nici teama, nici frica sau persecuția. Vedem că toți înaintașii noștri, începând cu primul martir al Bisericii, Sf. arhidiacon Ștefan, apostolii, au mers pe acest drum al Speranței chiar dacă au trecut prin tot felul de chinuri și încercări, au fost convinși că în Cristos vor birui. Și au biruit, asemeni Fericiților Episcopi greco-catolici martiri care au avut această speranță că Domnul nu îi părăsește.”

Eparhul de Oradea a subliniat că acest Jubileu deschis în Catedrala Greco-Catolică din Oradea este de fapt un pelerinaj, pe parcursul căruia credincioșii pot trece Poarta Sfântă la Roma. De asemenea, în acest pelerinaj, care este de fapt drumul vieții, se pot îndrepta spre Catedrală, spre anumite sanctuare sau către mormintele înaintașilor în credință, așa cum este pelerinajul tinerilor la Casa Memorială „Iuliu Maniu” de la Bădăcin sau la Cimitirul Săracilor de la Sighet, acolo unde, anual, de 25 de ani un grup de tineri din Eparhia de Oradea parcurg 156 km pe jos.

„Se trece prin Poarta Sfântă doar la Roma, dar poartă sfântă este și inima noastră, a fiecăruia dintre noi – a subliniat Preasfințitul Virgil. Dacă avem un dram de iubire în inimă, sufletul nostru devine o Poartă Sfântă, pentru a-l primi pe cel de lângă noi. Este foarte important să vedem aceste conotații profunde ale Anului Sfânt. Care sunt semnele concrete pe care ni le dorim în acest an? Înainte de toate, pace în lume – câtă nevoie este de pace… Apoi, să avem capacitatea să privim spre viitorul nostru al fiecăruia dintre noi, al Bisericii, al societății – cu speranță, cu încredere! Este un an al speranței, în care putem să îi ajutăm pe toți cei care au nevoie: tineri, vârstinici, persoanele oropsite, dar inclusiv pe cei care au probleme de conștiință sau nu mai trăiesc bucuria credinței. Să le redăm speranța că nimic nu este pierdut, chiar dacă sunt într-un moment depresiv, de acolo pot să se ridice și să devină noi în Cristos, prin puterea și lucrarea Harului Spiritului Sfânt.”

Eparhul orădean a spus de asemenea credincioșilor prezenți că pe parcursul Anul Sfânt 2025, care se va încheia pe 6 ianuarie 2026, pot obține și indulgența plenară: spovedindu-se, împărtășindu-se și rugăndu-se la intenția Sfântului Părinte.

„An al iertării păcatelor, al împăcării, an în care putem cu adevărat să ne convertim. Atunci când ne eliberăm de tot ceea ce este greu și ne apasă, reușim să îl primim pe Mântuitorul în viața noastră și avem puterea să ne rugăm. Doar în acest mod vom deveni senini, capabili să ne continuăm pelerinajul vieții noastre. La urma urmei, în acest An Sfânt să devenim noi înșine, creștini adevărați, care știu pentru ce trăiesc, cui cred și de ce. O rugăm pe Maica Domnului și Mama fiecăruia dintre noi să ne ia de mână, ca să putem să mergem pe acest drum al Speranței, pentru a deveni fiecare dintre noi prin inima noastră, purtători de speranță pentru cei de lângă noi. Amin”

Înainte de binecuvântarea finală toți cei prezenți în Catedrala „Sf. Nicolae” din Oradea au rostit împreună cu slujitorii altarelor rugăciunea Jubileului 2025, chemați fiind să devenim pe parcursul acesti An Sfânt „pelerini ai speranței”.

Biroul de Presă EGCO
Mihaela Caba-Madarasi