Cuvântul lui Dumnezeu vorbește fiecăruia dintre noi – Muzeul Bibliei la Oradea

Peste 1000 de exemplare de Biblii din întreaga lume au fost prezente în Cetatea Oradiei în cadrul expoziției „Muzeul Bibliei”, organizată de Societatea Biblică din România, în perioada 7-20 noiembrie a.c.. Printre acestea s-a aflat și Biblia Vulgata de la Blaj (1760-1761), alături de diferite versiuni ale Sfintei Scripturi, a Vechiului şi Noului Testament care aparţin diferitor culte creştine, în diferite limbi. Organizatorii au spus că zilnic, sute de vizitatori au trecut pragul expoziției pentru a vedea „nu doar Bibliile miniaturale sau cele ale personalităților, Nano Biblia sau Biblia care a ajuns pe Lună, ci şi cea mai mare Biblie din România, care se scrie de mână”  în care fiecare persoană prezentă a putut scrie de mână un citat biblic reprezentativ pentru el.

Printre vizitatori s-au aflat și elevii Liceului Greco-Catolic „Iuliu Maniu” din Oradea îndrumaţi de profesori şi preoţi spirituali, care au participat la această „întâlnire cu Biblia – Cuvântul lui Dumnezeu”. Cu această ocazie, Asociația Ziléos prezentă în cadrul acestei şcoli a dăruit expoziției un exemplar ZeBible, o traducere inter-confesională a Cărții Sfinte în limba franceză, realizată pentru tineri de Societatea Biblică din Franţa. Fiecare zi s-a încheiat cu un scurt moment muzical și o conferință, susținută de reprezentanți ai diverselor confesiuni creștine din Oradea.

În penultima seară, pe 19 noiembrie a.c., a vorbit publicului orădean despre „Scrisoarea de dragoste a lui Dumnezeu pentru om” părintele Francisc Lăcătuș, responsabil al Congregației „Don Orione” din Oradea, în prezența mai multor reprezentanți ai elevilor și a conducerii Liceului „Don Orione” și a unui public orădean doritor să cunoască mai multe despre Sfânta Scriptură. Seara a fost întregită de Corul „Anima Nostra” al Liceului „Don Orione Oradea” (coordonat de prof. Nicoleta Arendaș, acompaniament pian Mihai Bârlescu), care a însoțit auditoriul prezent la Muzeul Bibliei prin cântece în limba latină, greacă și română.

„Pe cât este de plăcut să vorbim despre această Scrisoare a lui Dumnzeu, pe atât este de complex și de vast Cuvântul lui, care crează, ne ajută și astăzi, făcându-ne să ne dăm seama cât de importanți suntem noi în ochii Lui, ca fii și fiice a lui Dumnezeu.” – a subliniat pr. Francisc Lăcătuș în introducere, împărtășind celor prezenți frumusețea acestei inițiative a Societății Biblice din România, care a arătat la Oradea că „o singură scriere ne unește pe toți, de diferite confesiuni” și ne îndeamnă „să cerem zilnic lui Dumnezeu să ne ajute pe toți să fim uniți în caritate și în Cuvântul Său”.

Pornind de la recenta Zi Mondială a săracilor, marcată în Biserica Catolică pe 17 noiembria a.c., pr. Francisc Lăcătuș a împărtășit din experiența pastorală în cadrul Congregației „Don Orione” în Italia, readucând în atenție Lectio divina, un exercițiu vechi precum creștinismul, practicat prima oară de apostoli în drumul spre Emaus. Introdusă de un cântec, prin care este invocată acțiunea Spiritului Sfânt, în cadrul acesteia (Lectio divina) se citește un pasaj din Sfânta Scriptură, care este meditat apoi de fiecare participant (meditatio). Acest moment este urmat de rugăciune cu acel Cuvânt (oratio) și contemplare (contemplatio). „În acest mod, Cuvântul lui Dumnzeu poate fi transpus în acțiune concretă și practică în viața noastră de zi cu zi, pentru că a fost scris pentru fiecare dintre noi: «La început era cuvântul și Cuvântul era cu Dumnzeu și Cuvântul era Dumnezeu» (In 1, 1)” – a subliniat în discursul său părintele Francisc.

A continuat cu un excursus istoric a ceea ce a însemnat de-a lungul vremii această Scrisoare a lui Dumnzeu pentru om, fiind prezentate elementele importante care ne ajută să o înțelegem mai bine: terminologia, inspirația Bibliei, hermeneutica, textul original și traducerea Sfintei Scripturi, manuscrisele biblice din Qumran și Canonul Sfintei Scripturi. Termenul „Biblie” provenient din greacă (Ta Biblia) înseamnă cărți și cuprinde o colecție alcătuită din Vechiul Testament (27 cărți) și Noul Testament (46 cărți). Termenul latin „testament” înseamnă „alianța” lui Dumnezeu cu poporul său, care începe cu poporul Israel în anul 1200 î. C. și ajunge până la noi astăzi.

„«Caută să meditezi în fiecare zi Cuvântul creatorului tău, învață să cunoști inima lui Dumnzeu prin cuvintele Lui, pentru ca tu să poți dori mai arzător bunurile veșnice și cu mai mare dorință inima ta să se aprindă de iubire pentru Dumnezeu și pentru aproapele» – spunea Sf. Grigore cel Mare într-o scrisoare. Biblia, care îl are ca autor principal pe Dumnzeu, a fost transmisă prin intermediul inspirației divine de hagiografii, iar pentru a o înțelege într-adevăr trebuie să ținem cont de trei elemente: condițiile sau cultura acestor scriitori sacri, genurile literare folosite în acea epocă și modurile lor de a simți, povesti sau vorbi. O persoană este chemată astfel să intre în mentalitatea acelor vremuri” – consideră pr. Lăcătuș, vorbind apoi despre hermeneutică, știința care se ocupă de interpretarea și înțelegerea Sfintei Scripturi, pe care o consideră „un element foarte important pentru a citi și a interpreta această Scrisoare de dragoste a lui Dumnezeu”. La fel de importante sunt sensurile Sfintei Scripturi care ne ajută să o înțelegem bine.  Acestea sunt sensul literar și sensul spiritual – care la rândul său are alte trei sensuri: sensul alegoric, prin folosirea figurilor de stil, sensul moral și sensul anagogic prin care evenimentele pot fi văzute în semnificația lor eternă – Biserica pe Pământ este semnul Ierusalimului ceresc. De la textul original al Vechiului Testament, în limba ebraică și aramaică, a Noului Testament în limba greacă comună (Koine), și modul în care acestea au fost transmise pe papirusuri, pergament și apoi hârtie, până la divulgarea ei în diverse limbi, prin toate mijloacele de comunicare actuale, au fost toate prezentate la eveniment, vorbindu-se de asemenea despre primele traduceri ale Bibliei în limba română.  

Un parcurs istoric în care Providența Divină a conlucrat ca oamenii de astăzi să se bucure de ceea ce au putut vedea în acest Muzeu al Bibliei, indiferent de apartenența religioasă. În acest sens, a fost amintită contribuția Sfântului Papa Ioan al XXIII-lea, inițiatorul Conciliului Vatican II, prin cuvintele „In dubi libertas, in necesari unitas, in obnibus caritas” („unitate în lucrurile necesare, libertate în lucrurile îndoielnice, caritate în toate”) invita ca atunci când creștinii se adună împreună să ducă totul spre Cristos, lucrurile necesare să îi conducă spre unitate, iar cele pe care le fac să fie toate din iubire unul față de celălalt. Caritatea este un cuvânt foarte important în viața creștinului, amintindu-se deopotrivă cuvintele Sfântului Alois Orione care considera că „numai iubirea va salva lumea”.

„Această caritate să ne ajute pe fiecare dintre noi să facem în așa fel încât acest cuvânt al Lui Dumnezeu să îl putem transmite celor de lângă noi și să fie pentru noi o hartă a fericii noastre, a existenței noastre pe pământ și a unității” a mai spus vorbitorul, mulțumind organizatorilor pentru inițiativă și invitând publicul prezent să citească această Scrisoare a lui Dumnezeu zi de zi, bucurându-se de gratuitatea ei și modul în care ne conduce spre desăvârșire!

Biroul de Presă EGCO
Mihaela Caba-Madarasi