Când folosim termenul Triod, ne gândim la cele două sensuri pe care le are:
Triodul, perioadă a anului liturgic pascal
Când vorbim despre Anul liturgic pascal, avem în vedere marea sărbătoare a Învierii Domnului, sărbătoare care ordonează curgerea anului în trei perioade:
(Dar, despre Anul liturgic pascal voi prezenta o reflecție separată!)
Termenul Triod este preluat în limba română din grecescul Τριωδιον –Triodion (τρια – trei; ωδη – odă, cântare), adică, trei ode sau trei cântări; un imn în trei ode sau strofe.
Triodul, perioadă prepascală, cuprinde 10 săptămâni (70 de zile), împărțite în alte trei mici perioade (3+6+1):
În prima săptămână, miercurea și vinerea este cu nepostire (harți); în a doua săptămână se postește doar miercurea și vinerea, iar în a treia săptămână se renunță la carne și se poate mânca lapte, brânză și ouă atât miercurea cât și vinerea.
Aceste rânduieli fixate de Biserică sunt menite să pregătească poporul lui Dumnezeu pentru perioada de 6 săptămâni a Sfântului și Marelui Post, când se renunță, nu doar la mâncarea „de dulce”, cât mai ales la păcate, care umbresc mintea și inima în a-L imita pe Hristos în pătimirile, moartea și învierea Sa.
Toată Perioada Triodului este însoțită cu rânduieli liturgice proprii, bogate în imne, cu pronunțat caracter de pocăință și de speranță.
Triodul, Carte de cult
Numele cărții vine de la numărul celor trei cântări, trei ode, din canoanele Utreniei, spre deosebire de cele cuprinse în Octoih sau Minei (opt sau nouă). Cele mai multe cântări și imne din Triod au fost compuse de Sfântul Teodor Studitul și de fratele său, Iosif Studitul, care au completat opera imnografică a Sfinților Cosma al Maiumei și Andrei Criteanul.
Cartea Triod curprinde toate rânduielile liturgice ale acestei perioade. Ea conduce această perioadă, iar orice celebrare este rostuită după indicațiile prescrise. În cele 7 săptămâni, se celebrează, la rândul lor, toate cele trei Liturghii ale ritului bizantin: Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur și Liturghia Înaintesfințitelor sau a Sfântului Grigorie Dialogul.
De asemenea, în peroada Postului se celebrează Utrenii speciale, Dupăcinarul Mare, Canonul cel Mare al Sfîntului Andrei Criteanul, Acatistul Buneivestiri, Deniile speciale ale Săptămânii Mari. Orele sau Ceasurile zilelor au prescrise lecturi din Vechiul Testament, așa precum la Liturghia Înaintesfințitelor.
Cartea Triod este voluminoasă și foarte bogată în texte biblice, imne liturgice și sinaxare, care celebrate sau lecturate comunitar sau în particular, oferă sufletului însetat ”tratamentul” necesar pentru eliberarea de sub jugul păcatului și al fărădelegii, așa încât, fiecare an liturgic să fie un real urcuș spre Împărăție.
Din necesități practice, toate rânduielile Săptămânii Mari, începând cu Vinerea și Sâmbăta Floriilor și până la Canonul Învierii, inclusiv, au fost cuprinse într-o carte cu o denumire specială, Strajnic, care rămâne o parte integrantă a Triodului. Denumirea vine de la cuvântul slav Strastiniku, înseamnând care pătimește, din strasti – patimă. Cu acest titlu, cartea Săptămânii mari, Cartea cu rânduiala Sfintelor Pătimiri ale lui Isus, a fost tipărită la Blaj, în 1773, apoi retipărită, în 1929.
Triodul nu trebuie să rămână o carte liturgică uitată!
Pr. prof. Ioan Fărcaș