11 octombrie, Ziua Școlii Ardelene

11 octombrie este data la care, în 1754, episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron a emis decretul de înființare, la Blaj, a primelor școli sistematice în limba română, „fântânile darurilor”, cum le-a numit ctitorul lor, spunând: „Școala de obște va fi a tuturor, de toată vârsta, de cetățenie, de cântare și de scrisoare, nici o plată de la ucenici așteptându-se”.

Reprezentanții de marcă ai Școlii Ardelene au fost: Petru Maior (protopop greco-catolic de Reghin), Samuil Micu-Klein (călugăr greco-catolic bazilian), Gheorghe Șincai (directorul învățământului greco-catolic din Transilvania), Ion Budai Deleanu (teolog greco-catolic, primul dintre cei zece copii ai preotului greco-catolic Solomon Budai din Cigmău).

Școala Ardeleană a contribuit nu numai la emanciparea spirituală și politică a românilor transilvăneni, ci și la a celor de peste munți. Unul din documentele cele mai importante elaborate îl constituie petiția Supplex Libellus Valachorum (1791, 1792), adresată împăratului romano-german Leopold al II-lea, pentru recunoașterea națiunii române ca parte constitutivă a Marelui Principat Transilvania.

O extraordinară realizare a Școlii Ardelene a fost introducerea grafiei latine în limba romană, în locul scrierii chirilice, și tipărirea primului dicționar cvadrilingv al limbii române, Lexiconul de la Buda.

Deviza Școlii Ardelene a fost Virtus Romana Rediviva (prescurtat V.R.R.), care îndemna la renașterea vechilor virtuți ostășești, în lupta pentru drepturi naționale, pentru limba și credința străbună, pentru unirea tuturor românilor într-o singură țară.

În această perioadă se înfiinţează numeroase şcoli cu predare în limba română (numai Gheorghe Şincai inaugurează 300 de şcoli), se tipăresc calendare, catehisme, manuale, cărţi de popularizare a ştiinţei, cărţi populare pentru pătrunderea informaţiei în masele populare largi;

Cele mai importante lucrări publicate de reprezentanții Școlii Ardelene sunt: Istoria și întâmplările românilor de Samuil Micu-Klein, Hronica românilor și a mai multor neamuri de Gheorghe Șincai, Istoria pentru începutul românilor în Dachia de Petru Maior, De originibus populorum Transylvaniae de Ion Budai-Deleanu, Elementa linguae daco-romanae siva valachicae = prima gramatică tipărită a limbii române, și prima editată cu caractere latine, de Samuil Micu-Klein (în colaborare cu Gheorghe Șincai).

Istoricii Școlii Ardelene au jucat un rol important în acumularea dovezilor pentru susținerea egalității în drepturi a românilor din Transilvania cu celelalte națiuni ale Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană.

Studiile lor au urmărit să dovedească latinitatea limbii române și originea nobilă a poporului român. Trăsătura fundamentală a Iluminismului Școlii Ardelene constă în solida argumentație istorică, filologică și demografică a latinității românilor care erau demni de drepturile spirituale, politice și sociale ale „națiunilor  transilvănene”.