Într-un recent interviu publicat pe site-ul ripartelitalia.it, cardinalul secretar de Stat, Pietro Parolin, a făcut o amplă reflecţie asupra momentului dramatic al pandemiei, spunând că pentru a face faţă situaţiei este nevoie de un răspuns comun şi coordonat, atrăgând totodată atenţia asupra faptului că virusul nu este singurul rău care are nevoie de vindecare. Şi alte rele, precum indiferenţa, singurătatea şi duşmănia, trebuie să fie combătute.

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaş

31 august 2020 – Vatican News.

„Prioritatea nu este economia, ca atare, ci fiinţa umană”, a evidenţiat cardinalul Parolin, explicând că pandemia în curs nu a cauzat doar o criză în domeniul sanitar, ci a afectat numeroase aspecte ale vieţii umane, având repercusiuni în sfera politică, în domeniul muncii, al afacerilor, al comerţului şi al turismului, amintind observaţia Sfântului Părinte potrivit căruia totul se află în conexiune.

Cardinalul secretar de Stat a evidenţiat: „Dacă toate guvernele au fost constrânse să ia măsuri drastice, până la oprirea multor activităţi economice, pentru a combate pandemia, înseamnă că prioritatea nu este economia, ci persoana. Aceasta implică în primul rând grija faţă de sănătatea persoanei”. Cu toate acestea – a continuat – „doctrina socială a Bisericii, care are rădăcini în antropologia creştină, ne aminteşte că nu ne putem limita doar la grija faţă de sănătatea trupului. Este necesar să se acorde atenţie integrităţii persoanei umane, care trebuie, prin urmare, să fie obiectivul principal al angajamentului politic şi economic, într-o etică a responsabilităţii împărtăşite faţă de casa noastră comună”.

„În consecinţă” – subliniază cardinalul – „Biserica ne îndeamnă să redescoperim vocaţia economiei în slujba omenirii, pentru a garanta fiecărei persoane condiţiile necesare pentru dezvoltarea umană integrală şi o viaţă demnă”. Potrivit cardinalului Parolin, este necesară evidenţierea anumitor pericole apărute în lupta împotriva pandemiei, precum prevalenţa abordărilor antropologice reductive care, concentrându-se pe sănătatea trupească, riscă să considere dimensiunile spirituale ca fiind neglijabile. „În situaţia de urgenţă dramatică pe care am experimentat-o” – a continuat cardinalul secretar de Stat – „a devenit evident caracterul limitat al interpretării problemelor de sănătate în conformitate cu paradigme exclusiv tehnice, ceea ce a negat practic anumite nevoi fundamentale, de exemplu împiedicarea apropierii de membri ai familiei şi a însoţirii spirituale a bolnavilor şi a muribunzilor. Acest aspect necesită o reflecţie mai aprofundată asupra multor întrebări pe care pandemia ni le-a scos în cale”.

Pandemia „a dezvăluit atât interdependenţa noastră cât şi slăbiciunea noastră comună, fragilitatea comună”, a mai spus cardinalul secretar de Stat, amintind că în momentul în care era dominantă logica descurajării nucleare, sfântul Ioan al XXIII-lea evidenţia în encliclica „Pacem in terris”, interdependenţa dintre comunităţile politice, scriind că „Nicio comunitate politică, astăzi, nu este capabilă să-şi urmărească interesele şi să se dezvolte închizându-se în sine.” De asemenea, în enciclica Laudato si’, papa Francisc evidenţia că interdependenţa ne obligă să ne gândim la o lume unică, la un proiect comun. La rândul său, sfântul Ioan Paul al II-lea explica – în enciclica „Sollicitudo rei socialis” – că interdependenţa tehnologică, socială şi politică necesită, în mod urgent, o etică a solidarităţii.

Autor: A Mărtinaș

Sursa: https://www.vaticannews.va/