Doresc să vă salut și să vă mulțumesc pentru rugăciuni! Să știți că în fiecare zi m-am gândit și eu la dumneavoastră, astfel că am rămas mereu uniți, în rugăciune. Acum sunt mai bine, Har Domnului, iar cu ajutorul Său, sper să mergem înainte tot împreună: a spus PS Virgil Bercea, episcop greco-catolic al Eparhiei de Oradea, la Sfânta Liturghie arhierească celebrată duminică, 17 martie a.c., în Catedrala „Sf. Nicolae” din Oradea. La Sfânta Liturghie a cântat Corul Seminarului Teologic Greco-Catolic din Oradea, împreună cu mulțimea numeroasă de credincioși, cuprinși de emoția întâlnirii, bucuria revederii și surpriza acestei zile.

Făcând referință la Evanghelia primei duminici a Postului Mare (Ioan 1, 43-53), a Dreptei Credințe, Preasfințita Sa ne invită să reflectăm la aceste „mari cuvinte ale Mântuitorului ˗ adresate lui Filip ˗ pe care ni le adresează de fapt astăzi, aici și acum nouă, fiecăruia dintre noi: «Vino după mine!»”.

„Apostolii l-au urmat și știm ce a însemnat ˗ a continuat PS Virgil ˗ episcopii noștri martiri l-au urmat și știm ce li s-a întâmplat, iar astăzi ni se adresează nouă, fiecăruia dintre noi: «Vino după mine!». Întrebarea este: cum răspundem noi astăzi la această chemare? Într-o societate care ne oferă totul, mai putem să-l urmăm pe Isus Cristos sau este inutil? Într-o societate în care se îmbină bucuria cu suferința, încercarea și cu durerea, putem să-L urmăm? Cu siguranță. Și tocmai în această societate El insistă și mai mult, spunând fiecăruia dintre noi: «Vino după mine!», ca să-L putem mărturisi”.

PS Virgil a avut un gând de mulțumire pentru toți cei care i-au fost alături prin rugăciune în perioada delicată a stării de sănătate din ultimele luni, subliniind totodată trei elemente fundamentale ale Postului Mare:

„Vreau să vă salut pe fiecare dintre dumneavoastră, pentru că am lipsit o lungă perioadă de timp. Încercările sunt tot de la Domnul și atunci când suntem încercați este tot această chemare «Vino după mine», atunci când ne este bine sau atunci când ne este mai greu. Ceea ce este fundamental, mai ales acum, în Perioada Postului este să nu uităm de rugăciune, de post și de caritate. Rugăciunea este cea care ne ține aproape și ne face să devenim tari, mai ales în momentele grele. Postul este cel care ne eliberează de foarte multe lucruri și ne ajută să fim noi înșine în raport cu Isus Cristos, iar caritatea, în raport cu ceilalți. [Caritatea] este acel gest în care ne recunoaștem simple persoane, pe care Bunul Dumnezeu le-a lăsat într-un moment dat al istoriei, pentru a putea să îi ajutăm și pe cei care sunt săraci. Nu uitați, dragilor, aceste trei lucruri: rugăciunea, postul, caritatea. Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu!”.

Pr. Anton Cioba, rector al Seminarului „Sf. Trei Ierarhi” din Oradea a subliniat în cuvântul de învățătură adresat faptul că Postul Mare, în pofida a ceea ce pare a fi ˗ o perioadă de exclusivă renunțare ˗ este o perioadă a bucurie, a bucuriei de a face binele, de a învinge lupta împotriva păcatului, a bucuriei de a-l întâlni în fiecare zi pe Domnul în semenii noștri: „viața noastră nu este altceva decât o continuă întâlnire (…) În așteptarea momentului culminant al credinței noastre ˗ sărbătoarea Învierii Domnului ˗ în care fiecare va primi din nou Lumina, care nu este cuprinsă niciodată sau biruită de întuneric, în această așteptare, fiecare întâlnire a vieții noastre, de zi cu zi, să nu fie altceva decât o întâlnire cu Domnul. Lăudat să fie Isus!”.