„Centenarul desavârsirii unitatii statale reprezinta un moment de apogeu al dezvoltarii natiunii române. Unul din cele mai vechi popoare ale acestei parti a continentului a ajuns astfel la o împlinire. Timp de veacuri, românii traisera în state diferite si, de asemenea, sub stapâniri straine. În 1859, cele doua state românesti, care se formasera în veacul al XIV-lea, s-au unificat prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza si totodata a fost accentuat procesul de integrare în modernitate.

România – statul rezultat din acest proces istoric – si-a dobândit prin lupta, dupa doua decenii, în 1877, Independenta, dar în aceeasi perioada, provincii românesti se gaseau sub dominatiile unor imperii, cel austro-ungar si cel rus. Pentru a ajunge la o unificare deplina, România a intrat în Primul Razboi Mondial în conditii foarte complicate. A dus un razboi deosebit de greu, izolata de majoritatea aliatilor ei, cu grele pierderi umane si materiale, cu Puterile Centrale, iar din 1917, când a avut loc marea rasturnare din Rusia, a trebuit sa faca fata unor noi probleme. Silita sa încheie un armistitiu si apoi si o pace separata, neratificata însa de Regele Ferdinand, ea a reluat armele si s-a numarat printre puterile biruitoare.

Pierderile fusesera foarte mari, dar fiinta dorinta unanima de a culege roadele marelui efort si o aspiratie arzatoare spre unificare. Românii din provinciile integrate imperiilor vedeau în România patria lor virtuala si, în conditiile dezagregarii imperiilor, ei s-au pronuntat succesiv pentru cuprinderea lor în Regatul natiunii lor. La Chisinau, Cernauti si Alba Iulia s-a exprimat, în adunari impresionante, dorinta de unificare, Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 reprezentând momentul culminant al procesului istoric. A avut loc atunci momentul suprem prin unificarea Transilvaniei ansamblului natiunii române.

Este o zi nemuritoare si secolul care s-a scurs de atunci, si pe care îl cinstim si-l sarbatorim, a aratat locul pe care-l ocupa în istoria nationala. Nu toate procesele de întregire care au avut loc mai fiinteaza în Europa, dar, exceptând pierderea Basarabiei, astazi, un stat vecin neatârnat, tot majoritar românesc, România de la 1 decembrie 1918 a trecut prin grele încercari, dar a rezistat si continua sa se afirme ca un stat unitar.

O suta de ani de istorie au acumulat momente grele, unele tragice, dar cu toate acestea România s-a dovedit o corabie trainica a natiunii. Ea este o entitate a lumii si în primul rând, a Europei. Centenarul reprezinta nu numai un prilej de bilant, ci si un îndemn la imitarea înaintasilor, a celor care au dus la unificarea si constructia tarii, care au gasit în munca, cinste si mai ales dragoste de tara, caile viitorului României. Oricum, o suta de ani sunt un temei al viitorului, al unui mers înainte pe care sa-l slujim mai departe pentru afirmarea locului istoric al acestei tari între statele lumii.

Academician Dan Berindei

Pentru a onora memoria personalitatilor care au contribuit la realizarea României Mari, Romfilatelia introduce în circulatie emisiunea de marci postale Fauritori ai Marii Uniri, partea a II-a. Pe elementele emisiunii sunt reproduse portretele unor patrioti care s-au luptat pentru îndeplinirea idealului national de secole al românilor.

Pe timbrul cu valoarea nominala de 2 lei este ilustrat portretul lui Gheorghe Pop de Basesti (1835-1919), luptator pentru drepturile românilor din Transilvania, care si-a dedicat întreaga viata idealului national. A intrat în miscarea românilor din Transilvania înca din 1866, când a participat la manifestatiile organizate de ASTRA la Sibiu, pentru trezirea constiintei nationale. Începând din 1872, timp de noua ani, a fost deputat în Parlamentul de la Budapesta, unde s-a remarcat pentru sustinerea intereselor culturale si politice ale ardelenilor. În 1880 a propus, în cadrul unei conferinte tinute la Turda, unirea tuturor românilor din Austro-Ungaria într-un singur partid, propunere care s-a materializat în anul urmator, prin înfiintarea Partidului National Român din Transilvania. Gheorghe Pop de Basesti a fost unul dintre liderii miscarii memorandiste (1892-1894), care cerea autonomia Transilvaniei si drepturi suplimentare pentru natiunea româna în Austro-Ungaria. Autoritatile maghiare l-au arestat în urma procesului de la Cluj (1894), însa nu s-a lasat intimidat. A fost un patriot înfocat pâna la moarte, iar în semn de respect a fost desemnat presedinte al Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.

Pe timbrul cu valoarea nominala de 5 lei este redat portretul lui Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950), unul dintre politicienii reprezentativi ai românilor din Transilvania. Familia sa era implicata de generatii în lupta nationala, iar tânarul Alexandru a continuat traditia înaintasilor, înca din studentie. La începutul secolului XX a sustinut cauza nationala în calitate de ziarist si de organizator al unor proteste fata de politica antiromâneasca promovata de guvernul maghiar. Din 1906 si pâna în 1918 a fost deputat în Parlamentul de la Budapesta, remarcându-se pentru combativitatea sa în problema nationala. În octombrie 1918, a citit în Parlamentul de la Budapesta declaratia prin care natiunea româna se declara „libera de orice înrâurire straina”. A participat la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia si s-a numarat printre cei patru delegati care au înmânat Regelui Ferdinand I, spre ratificare, Rezolutia Unirii. În decembrie 1919 a fost numit prim-ministru, însa a avut un mandat scurt, deoarece, în ianuarie 1920, a plecat în strainatate, pentru a contribui la recunoasterea internationala a Marii Uniri.

Portretul lui Iancu Flondor (1865-1924), lider unionist din Bucovina si artizanul Unirii acestei provincii cu Patria Mama, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominala de 8,50 lei. La sfârsitul secolului al XIX-lea, Flondor, alaturi de alti tineri bucovineni, a decis sa preia initiativa fondarii unei miscari nationale românesti. Tânara generatie a abandonat politica de colaborare cu autoritatile austriece, în vederea emanciparii nationale a majoritatii românesti din Bucovina. În timpul Primului Razboi Mondial a refuzat sa se refugieze în România, fiind nevoit sa se confrunte atât cu autoritatile imperiale, cât si cu nationalistii ucraineni. În toamna anului 1918, Flondor a cerut guvernatorului austriac al Bucovinei sa predea puterea românilor si, în fata refuzului acestuia, a convocat un Congres General al Bucovinei, alcatuit din toate nationalitatile regiunii. Avându-l presedinte pe Iancu Flondor, Congresul a votat, în unanimitate, în sedinta din 28 noiembrie 1918, motiunea Unirii cu Regatul României. Dupa Unire, Iancu Flondor a coordonat instalarea administratiei românesti în Bucovina.

Timbrul cu valoarea nominala de 11,50 lei este ilustrat cu portretul lui Take Ionescu (1858-1922), unul dintre cei mai apreciati oratori din politica româneasca, liberal si conservator deopotriva, cu un rol determinant în realizarea Marii Uniri din 1918. A studiat Dreptul la Paris, unde a obtinut titlul de doctor, iar dupa întoarcerea în tara a activat în Partidul National Liberal. Nemultumit de dominatia Bratienilor, s-a înscris în Partidul Conservator, însa nu s-a acomodat nici acolo, fondând o disidenta conservator-democrata. A militat pentru alianta României cu Antanta în Primul Razboi Mondial, iar în decembrie 1916 a intrat în guvernul de refugiu de la Iasi. Îngrijorat de perspectiva unei paci umilitoare cu germanii, în 1918 a plecat la Paris, unde a adus servicii însemnate cauzei nationale, în calitate de presedinte al Consiliului National pentru Unitatea Românilor. A ramas în capitala Frantei în timpul tratativelor de pace si a facut lobby pe lânga marile cancelarii occidentale pentru o obtine o situatie favorabila României.

Colita nedantelata a emisiunii este ilustrata cu o imagine a Reginei Maria (1875-1938), în vesminte de Încoronare (15 octombrie 1922), alaturi de portretele lui Miron Cristea (1868-1939), Iuliu Hossu (1885-1970), Vasile Lucaciu (1852-1922), Vasile Goldis (1862-1934), Stefan Cicio-Pop (1865-1934), Valeriu-Traian Frentiu (1875-1952), Iuliu Maniu (1873-1953) si Ion I.C. Bratianu (1864-1927). Pe timbrul colitei, cu valoarea nominala de 19 lei, este reprodusa stema de stat a României Întregite.

Romfilatelia multumeste domnului Ioan-Aurel Pop, Presedintele Academiei Române, si domnilor academicieni Dan Berindei si Razvan Theodorescu, Arhivelor Nationale ale României, Bibliotecii Academiei Române, Arhivelor Militare Nationale, Muzeului Bucovinei din Suceava, Episcopiei Greco-Catolice „Sf. Vasile cel Mare” de Bucuresti, domnului profesor Corneliu Andonie, din cadrul Muzeului Militar National, si domnului Emanuel Cosmovici, de la Asociatia „Programele Bunavestire”, pentru sprijinul documentar si fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de marci postale.

Sursa: http://www.romfilatelia.ro