„

De Andrea Tornielli

Conciliul din Creta programat de la 19 la 26 iunie, pentru a se desfasura în datele prevazute – si stabilite prin decizia unanima a tuturor – daca se va tine vor participa la el zece dintre cele paisprezece Biserici ortodoxe. De fapt nu va lua parte Biserica rusa, cu patriarhul de Moscova, Chiril, care singur are jurisdictie asupra a peste jumatate dintre crestinii din ortodoxie. Vestea a venit în seara zilei de luni, 13 iunie 2016 de la Moscova. Sinodul extraordinar al Bisericii ortodoxe ruse s-a reunit si a decis ce este de facut dupa renuntarile din ultimele zile, aderând la cererea de amânare prezentate deja de altii. În lipsa acestei amânari, rusii nu vor lua parte la conciliu.
"Toate Bisericile trebuie sa participe la conciliul panortodox – a declarat mitropolitul Hilarion Alfeyev, sef al Departamentului pentru Relatii Externe al Patriarhiei ruse – si numai în acest caz deciziile luate de conciliu vor fi legitimate". Însa mitropolitul a încercat sa minimalizeze dificultatile: "Situatia nu este catastrofala, este o situatie obisnuita".
Este cunoscut ca tendinta Bisericii din Moscova este aceasta, adica cererea de a amâna conciliul, primul al tuturor Bisericilor ortodoxe dupa peste o mie de ani, în pregatire de peste cincizeci de ani. Mitropolitul Hilarion, deja duminica, 12 iunie, dupa Liturghie a spus ca mai degraba "este mai bine de amânat" întâlnirea decât "sa se faca lucrurile în graba".
"În cursul a 55 de ani de pregatire a Conciliului panortodox, am vorbit despre faptul ca acesta trebuie sa fie un factor de unitate a Bisericii, si în orice caz n-ar trebui sa provoace diviziuni", a subliniat Hilarion. "Daca noi consideram ca pregatirea nu este completata si ca unele probleme înca n-au fost clarificate, este mai bine de amânat acest Conciliu decât sa se faca lucrurile în graba, si îndeosebi fara participarea a numeroase Biserici locale. Nu poate sa fie un Conciliu panortodox, daca nu participa o Biserica locala sau alta", a afirmat el.
Prima renuntare la Conciliu a fost anuntata de Biserica bulgara la care s-au unit si cea sârba – apoi întoarsa – si Patriarhia de Antiohia, aceasta din urma din cauza chestiunii dificile care o desparte de cea de Ierusalim datorita jurisdictiei teritoriale asupra Qatarului. Biserica georgiana a vorbit despre "piedici" în calea participarii sale, în timp ce este cunoscuta si contrarietatea calugarilor de la Muntele Athos. Nemultumirile se concentreaza asupra textelor câtorva documente pe care conciliul va trebui sa le discute si sa le promulge, între care cel referitor la raportul ortodocsilor cu celelalte confesiuni crestine. Criticile cer modificari si amânarea conciliului însusi, ipoteza care a avut opozitia Patriarhiei ecumenice de Constantinopol, responsabila cu organizarea evenimentului din Creta.
În realitate renuntarile au reprezentat o surpriza, dat fiind faptul ca, asa cum este obiceiul în Bisericile ortodoxe, orice decizie în privinta conciliului, a datelor, a modalitatilor de desfasurare si a textelor de discutat, toate deciziile au fost luate mereu unanim de liderii sau de reprezentantii Bisericilor. De ce calendarul a fost mai întâi aprobat de toti si apoi pus în discutie? Atunci cui se datoreaza razgândirile, care au contribuit ca sa arate lumii o fata a ortodoxiei ca o realitate foarte dezbinata în interiorul sau? Nu este exclus ca un rol semnificativ sa-l fi jucat chiar Patriarhia de Moscova.
Biserica din punct de vedere numeric, economic si structural mai puternica are si o caracterizare nationala puternica si o legatura de fier cu presedintia rusa. Acelasi lucru se poate spune despre alte Biserici acum îndoielnice cu privire la participare, care oricum mentin legaturi solide cu cea rusa. Nu este exclus ca la Moscova nu s-a voit sa se dea prea multa importanta rolului lui Bartolomeu, patriarhul ecumenic de Constantinopol, care se bucura de un primat de onoare asupra întregii ortodoxii, dar care este numeric mai slaba si mai ales traieste într-o realitate de crestinism minoritar în marea tara islamica, Turcia de astazi. Si totusi tocmai în aceasta slabiciune se afla forta Patriarhiei de Constantinopol, cu figuri luminoase, precum Atenagora în anii Cincizeci si Saizeci care a dat un impuls extraordinar drumului ecumenic al crestinilor, mostenire continuata astazi de Bartolomeu, sub conducerea caruia Patriarhia a stiut sa vorbeasca lumii si sa asume un rol de autoritate morala recunoscut.
Duminica, Hilarion a spus si ca decizia rusa era "foarte importanta si de aceasta va depinde în mare parte destinul Bisericii ortodoxe: ori vom trai în pace si întelegere cu celelalte Biserici locale ori vom trai în conflicte, dispute si discutii". "Stim ca în istoria Bisericii a actionat mereu si va actiona Duhul Sfânt – a încheiat el – si credem ca Duhul Sfânt ne va indica decizia corecta". La sfârsit decizia a fost pentru nu. Au învins conflictele, disputele si razgândirile. În timp ce Bartolomeu dorea ca toate îndoielile, contrastele si discutiile sa fie aduse în cadrul dezbaterii conciliare.
Va trebui sa se astept dezvoltari pentru a sti ce se va întâmpla acum. De la Constantinopol este comunicat ca întâlnirea din 19 iunie de la Creta ramâne fixata: fiind o întâlnire stabilita de toti, nu poate sa fie numai patriarhul Bartolomeu cel care sa-i decida amânarea. Va fi un început de discutie si de lucru, începutul unui proces si al unui parcurs lung, cu speranta ca Bisericile hotarâte astazi sa nu participe la el sa poata revedea în viitor pozitiile lor.
(Dupa Vatican Insider, 13 iunie 2016)

Sursa:http://www.ercis.ro