„Iertare si multumire: au fost cele doua cuvinte subliniate, vineri seara la Roma, de catre Cardinalul Agostino Vallini, care a condus „Calea Crucii vie” de solidaritate si rugaciune organizata de catre Comunitatea Papei Ioan al XXIII-lea.
Initiativa intitulata „pentru femeile crucificate” este inserata în celebrarile Jubileului Milostivirii si dedicata tinerelor femei, victime ale traficului, prostitutiei fortate si ale violentelor. Un fenomen care în Italia indica date înspaimântatoare, estimându-se între 75.000 si 120.000 de victime ale prostitutiei. 65 % dintre aceste victime sunt în strada, iar 37 % sunt minore, între 13 si 17 ani, provenind din Nigeria, România, Albania, Bulgaria, Moldova, Ucraina si China.
Comunitatea Papei Ioan al XXIII-lea este alaturi de victimele acestei forme moderne de sclavism de 25 de ani, fiind gazduite în structurile Asociatiei aproximativ 200 de fete.
„Lumea trebuie sa se schimbe, Roma trebuie sa se schimbe, trebuie sa avem curajul de a spune «gata sclavismului»” a afirmat Cardinalul Vallini în timpul Caii Crucii, care a început de la Biserica Sfântului Spirit în Sassia si s-a terminat în Biserica Sfintei Maria în Vallicella. Însusi Papa Francisc a salutat aceasta initiativa a Asociatiei, duminica trecuta dupa rugaciunea Îngerul Domnului.
„A fost o Calea a Crucii foarte sugestiva, prin marturia directa a femeilor care au simtit pe propria piele conditia unui adevarat sclavism, care înca exista si astazi, în orasele noastre, cu toate ca nu pare sa realizam acest lucru” a subliniat parintele Aldo Buonaiuto, coordonatorul initiativei de rugaciune pentru femeile abuzate. Matteo Truffelli, presedintele Actiunii Catolice italiene a subliniat faptul ca: „sunt femei, victime ale cruzimii omului care ne fac sa vedem fata lui Cristos”.
Orasul Roma, scaunul succesorului Sfântului Petru astepta de secole aceasta procesiune. De secole se astepta ca clerul sa aiba curajul de a recunoaste adevarata marginalizare, adevarata suferinta a acestor femei. S-a ajuns aici datorita strigatului continuu al Papei Francisc la durerea oamenilor marginalizati, si solicitarilor adresate clerului de a iesi din umbra protectiva a bisericilor si a merge la periferiile societatii, care dau forta de a marturisii în public milostivirea cea mai mare.
Este pentru prima data când Biserica ia o initiativa publica pentru aceste femei constrânse la prostitutie, eliberându-le de prejudiciul moral si proclamându-le în fata lumii pentru ceea ce sunt: victime. Este un act de ruptura cu trecutul si în corelare cu predicarea Sfântului Parinte Papa Francisc.
