„Adoptarea unei orientari etice, semnale clare si o viziune pe termen lung a tuturor partilor implicate,pentru a se ajunge la un Acord global transformativ: este propunerea papei Francisc pentru cea de a XXI-a Conferinta internationala ONU asupra Climei, COP 21, la care ia parte în aceste zile cardinalul secretar de Stat Pietro Parolin, împreuna cu alti 150 de sefi de stat din întreaga lume. Reprezentantul Sfântului Scaun a luat cuvântul în prima zi a reuniunii mondiale, pe 30 noiembrie a.c., când a transmis salutul cordial al papei Francisc adresat tuturor participantilor la COP 21 si încurajarea Suveranului Pontif de a se „munci din greu pentru o reusita fructuoasa a reuniunii COP21”.
În recentul discurs tinut la sediul ONU din Nairobi, pe 26 noiembrie 2015, papa Francisc a facut deseori referire la reuniunea liderilor de la Paris, invitând la un „acord global transformativ”, fondat pe principii de „solidaritate, justitie, echitate si participare”. Papa sublinia nevoia de a fi atinse trei obiective complexe si interdependente: atenuarea impactului schimbarilor climatice, lupta împotriva saraciei si înflorirea demnitatii persoanei umane.
Un astfel de acord transformativ, a subliniat cardinalul Parolin la Paris, trebuie sa fie construit pe trei pilastri. În primul rând este nevoie de „adoptarea unei clare orientari etice, care sa inspire motivatiile si finalitatile de implementat”. În fata fenomenului schimbarilor climatice, în care persoanele cele mai vulnerabile sunt saracii si generatiile viitore, nu este posibila izolarea, ci trebuie „fortificata constiinta ca suntem o familie umana, în care nu este loc de asa zisa globalizare a indiferentei”. De aceea, potrivit secretarului de Stat al Vaticanului, este important ca Acordul global COP21 sa se concentreze pe „recunoasterea imperativului etic de a actiona într-un context de solidaritate la nivel mondial”, atât în ceea ce privesc „responsabilitatile comune, dar si cele diferentiate pentru fiecare membru, în functie de conditiile si capacitatile sale”.
În al doilea rând, Sfântul Scaun considera ca Acordul ONU asupra climei „nu trebuie doar sa individualizeze modalitatile prin care poate fi aplicat”, ci mai ales „sa transmita semnale clare, care sa orienteze comportamentele tuturor actorilor implicati”: Guverne, autoritati locale, lumea antreprenoriala, comunitatea stiintifica si societatea civila. Aceasta comporta, spune cardinalul Parolin, un parcurs cu multa convingere catre o „o economie cu un continut scazut de carbon” si „o dezvoltare umana integrala”. În aceasta perspectiva, tarile cu cele mai multe resurse „ar trebui sa dea un bun exemplu, oferind resurse tarilor în nevoie, pentru a promova politici si programe de dezvoltare durabila”.
Cardinalul secretar de Stat sustine la COP21 „promovarea energiei regenerabile si dematerializabile”, precum si „dezvoltarea eficientei energetice”. Nu în ultimul rând, crede ca este „gestionarea adecvata a padurilor, transporturilor si deseurilor”. Trimisul papei Francisc la Paris propune „dezvoltarea unui model circular al economiei, securitate alimentara durabila si diversificata”, încurajeaza „lupta împotriva risipei de alimente, strategiile de combatere a speculatiilor si subventiile”, cât si „dezvoltarea si transferul de tehnologii adecvate”.
Nu în ultimul rând, pentru a putea fi atinse cele trei obiective propuse de Succesorul lui Petru la început, este nevoie de viziune asupra viitorului.
„COP 21 nu este nici un punct de sosire si nici unul de plecare, ci un pas crucial într-un proces care cu siguranta nu se încheie în 2015”, a subliniat cardinalul Parolin, care sustine gasirea un Acord cu perspectiva larga precum cea în cauza, care „ar trebui sa includa procese de revizuire a angajamentele si actiunilor follow-up” în a fi „transparente, eficiente si dinamice, capabile sa sporeasca gradul de ambitie si sa asigure un control adecvat”.
Nu în ultimul rând, liderii lumii trebuie sa ia în considerare „punerea în aplicare a modelelor de productie si consum durabil”, cât si „noi atitudini, respectiv stiluri de viata”, a evidentiat acelasi reprezentant. În acest sens, Sfântul Scaun subliniaza importanta unor domenii-cheie precum educatia si formarea: sunt necesare „solutiile tehnice – spune cardinalul Parolin – dar nu suficiente, daca nu sunt investite resurse si pentru educatia la un stil de viata durabil si o constientizare responsabila”.
Citând din enciclica „«Laudato Si’». Despre ocrotirea casei noastre comune”, cardinalul Parolin nu combate ca toate acestea reprezinta „o mare provocare culturala, spirituala si educationala, care va implica procese lungi de regenerare” («Laudato Si’», 202).
Sursa:http://ro.radiovaticana.va