Biserica Catolica se afla în fata unui eveniment de importanta mondiala, ce va avea loc duminica, 27 aprilie, la Roma: canonizarea fericitilor Papi Ioan al XXIII-lea si Ioan Paul al II-lea.
Fericitul Ioan Paul al II-lea, cunoscut ca un globetrotter care a facut 104 de calatorii în afara Italiei (mai multe decât ale tuturor celorlalti papi de dinaintea sa, luate împreuna, printre care si în România, în 1999), a contribuit decisiv la caderea ”zidului Berlinului” si a ”cortinei de fier” a fost pe scaunul Sfântului Petru între 1978 si 2005 si a fost beatificat de Papa Benedict al XVI-lea în 1 mai 2011. Fericitul Ioan al XXIII-lea, cunoscut în special pentru convocarea Conciliului Vatican II, a fost papa între 1958 si 1963. A fost beatificat de catre Ioan Paul al II-lea în 2000.
Papa Francisc a fost întrebat cum îi descrie pe papii pe care îi va canoniza în 27 aprilie 2014 si a raspuns: ”Fericitul Ioan al XXIII-lea a fost un pic de "preot de tara”, un preot care iubeste pe fiecare dintre credinciosi si stie cum sa aiba grija de ei – el a facut acest lucru ca episcop si ca nuntiu. A fost sfânt, rabdator, a avut un bun simt al umorului si, mai ales prin convocarea Conciliului Vatican II a fost un om curajos.” Despre Fericitul Ioan Paul al II-lea, Papa Francisc a spus: ”Ma gândesc la el ca la marele misionar al Bisericii pentru ca el a fost un om care a vestit Evanghelia pretutindeni".
La moartea Papei Ioan Paul al II-lea, pelerinii prezenti în Piata Sf. Petru din Vatican au strigat: ”santo subito” – cerând canonizarea sa. El a fost beatificat în 2011, în cadrul unei ceremonii la care au participat peste doua milioane de pelerini. Pentru evenimentul de duminica, 27 aprilie, s-a anuntat deja de posibila cifra de cinci milioane de credinciosi pentru a participa la canonizarea, declararea ca sfinti a celor doi papi.
La ceremonia de la Roma, de pe 27 aprilie, vor participa pelerini din episcopiile romano-catolice si greco-catolice din România, însotiti de episcopi, preoti si persoane consacrate. Vor fi prezenti jurnalisti si reprezentanti ai oficialitatilor statale.
Beatificarea este prima treapta a recunoasterii oficiale, din partea Scaunului apostolic al Romei si a Sfântului Parinte Papa, a sfinteniei unui crestin catolic, trecut la cele vesnice, în urma unor investigatii începute în dieceza apartinatoare si continuate la Congregatia pentru Cauza Sfintilor de la Roma. Sunt luate în cauza pentru beatificare martirizarea pentru credinta sau practicarea virtutilor în chip eroic – în acest caz se cere însa verificarea unei minuni petrecuta la mijlocirea slujitorului lui Dumnezeu. Proclamarea de „fericit” înseamna si autorizarea cultului public al celui care are faima sfinteniei, mai ales cultul liturgic în cadrul Bisericii locale, de provenienta. Beatificarea este dupa dreptul canonic o etapa necesara procesului de canonizare.
Canonizarea este ultimul grad al proclamarii sfinteniei unui personaj. Este un act solemn si definitiv celebrat de Episcopul Romei ca urmare a constatarii unei noi minuni, înfaptuite prin mijlocirea fericitului, minune care nu poate fi explicata prin posibilitatile stiintei empirice la data petrecerii sale. Canonizarea aduce cu sine certitudinea ca noul sfânt se afla acum în slava cereasca, mijlocind pentru credinciosi la Domnul. Cultul sau este extins acum la întreaga Biserica catolica, fiind trecut numele în canonul sfintilor, lista oficiala a sfintilor din Biserica universala.
Biserica Catolica din România a avut, în ultimul deceniu, cinstea ca Sfântul Scaun Apostolic al Romei sa proclame prin vointa Sfântului Parinte Papa beatificarea episcopilor Szilárd Bogdánffy (în 2010), János Scheffler (în 2011) si a monseniorului Vladimir Ghika (în 2013), morti sub teroarea comunista. De asemenea, la Congregatia pentru Cauza Sfintilor se afla în analiza dosarul recunoasterii martiriului a sapte episcopi greco-catolici din România, care si-au dat viata pentru credinta în cadrul persecutiei comuniste, în vederea beatificarii lor.