„
Biserica – Stat: a munci împreuna pentru binele umanitatii
Lucrarile celui de-Al Doilea Forum Catolic-Ortodox s-au încheiat cu adoptarea de catre cei 17 delegati ai Consiliului Conferintelor Episcopale Europene, din partea Bisericii Catolice, si cei 17 reprezentanti ai Bisericilor Ortodoxe Europene, a unui text comun prin care doresc sa ofere Bisericilor din Europa o contributie si o voce comuna asupra temei prezentei Bisericilor în societatea Europeana.
Misiunea Bisericii, adresata întregii umanitati, nu este exclusiv eshatologica, ci si istorica. De aceea, „Comunicatul de la Rhodos” declara ca Biserica „este în societate, în deplina solidaritate cu întreaga umanitate si dezvolta raporturi specifice cu Statele”. Mai mult, în acest comunicat, participantii observa cu satisfactie faptul ca respectul pentru libertatea religioasa ca drept fundamental al persoanei umane este în crestere în Europa: un drept care trebuie sa fie garantat în mod egal atât Bisericilor, cât si credinciosilor grupurilor religioase minoritare, atunci când exista într-o tara o Biserica dominanta sau „Biserica de Stat”. În acest document, participantii cer, printre altele: generalizarea recunoasterii civile a structurilor bisericesti sub forma personalitatii juridice; sustinerea educatiei religioase în scolile publice si finantarea din partea Statului pentru scolile si institutele de formare deschise de catre Biserici; ca Bisericile sa poata participa cu drepturi depline în dezbaterile etice si morale pe teme ca protejarea vietii, familie, imigratie, etc., care privesc viitorul societatilor; restituirea bunurilor confiscate Bisericilor în timpul regimurilor totalitare.
În cele din urma, delegatii au facut apel, pe de o parte, catre cetatenii din tarile lor, ca sa fie atenti la pericolul pe care îl reprezinta o societate fara puncte de referinta morale si fara un proiect demn de persoana umana; pe de alta parte au facut apel la guvernele lor, pentru ca acestea sa se angajeze în garantarea libertatii religioase în tarile lor si în lume, împotriva „oricarei forme de discriminare bazata pe religie”, reafirmând dorinta lor de a colabora pentru binele comun al societatilor.
Pentru cinci zile (18-22 Octombrie), delegatii Bisericilor s-au întâlnit pe insula greceasca Rhodos pentru a reflecta împreuna pe tema: „Relatiile dintre Biserica si Stat. Perspective teologice si istorice”, la invitatia Preafericirii Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, fiind oaspetii Înaltpreasfintiei Sale Chiril, Mitropolitul Rhodosului. Forumul a fost co-prezidat de catre Mitropolitul Ghenadie de Sassima, din partea Patriarhiei Ecumenice, si Cardinalul Péter Erdo, Presedintele Consiliului Conferintelor Episcopale Europene (CCEE).
Întâlnirea, care a avut loc într-o atmosfera de fraternitate si ascultare, confirma respectul reciproc si dorinta Bisericii Catolice si a Bisericilor Ortodoxe din Europa de a lucra împreuna la oferirea unei marturii comune a Evangheliei lui Hristos si a valorilor pe care adeziunea la aceasta Evanghelie le presupune, într-o Europa marcata de secularizare si aflata în cautarea identitatii sale.
La invitatia Patriarhului de Lisabona, Cardinalul José da Cruz Policarpo, al treilea Forum Catolic-Ortodox va avea loc în capitala portugheza, în anul 2012.
Redam, în continuare Comunicatul de la finalul Forumului.
Al Doilea Forum Catolic-Ortodox
Rhodos, Grecia, 18-22 octombrie 2010
Comunicat
La invitatia Preafericirii Sale, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, a avut loc în insula Rhodos, Grecia, între 18 si 22 octombrie 2010, Al Doilea Forum Catolic-Ortodox. Tema întâlnirii a fost „Relatiile dintre Biserica si Stat. Perspective teologice si istorice”. Forumul a beneficiat de ospitalitatea fraterna a Înaltpreasfintiei Sale Mitropolitul Chiril al Rhodosului, caruia îi exprima o vie multumire. Forumul a fost co-prezidat de catre Mitropolitul Ghenadie de Sassima, din partea Patriarhiei Ecumenice, si Cardinalul Péter Erdo, Presedintele Consiliului Conferintelor Episcopale Europene (CCEE).
Dupa experienta pozitiva a „Primului Forum Catolic-Ortodox” (Trento, Italia, 11-14 decembrie 2008), care a avut tema: „Familia: un bine pentru umanitate”, 17 delegati ai Conferintelor Episcopale Catolice din Europa si 17 reprezentanti ai Bisericilor Ortodoxe din Europa au discutat despre relatiile pe care Bisericile lor le au cu Statul, în Europa.
Pe perioada acestor doi ani, constiinta necesitatii unei lucrari comune între Bisericile Ortodoxe si Biserica Catolica din Europa a crescut, dupa cum marturiseste si aceasta initiativa ecumenica. Acest Forum nu înlocuieste Comisia Mixta Internationala de Dialog Teologic între Biserica Romano-Catolica si Biserica Ortodoxa, care functioneaza din 1980.
Scopul acestei întâlniri este mai degraba de a ne concentra pe chestiunile antropologice, sociale si culturale, care au o importanta cruciala pentru prezentul si viitorul Europei si al umanitatii. Obiectivul acestui Forum este, de asemenea, de a contribui la identificarea de pozitii comune pe probleme sociale si morale de actualitate. Participând la aceste întâlniri, am putut sa ne dam seama cât de apropiate sunt doctrinele noastre morale si sociale. În acelasi timp, am facut cunoscute Europei si lumii preocuparile Bisericilor noastre.
Zilele petrecute la Rhodos au fost organizate în momente de munca si rugaciune, într-un spirit de respect reciproc si cooperare fraterna.
Cele doua delegatii au discutat mai ales despre viziunea teologica care sta la baza acestor relatii. Forumul, gratie interventiilor diferitilor delegati ai Bisericilor, a luat în considerare diferitele modele si solutiile adoptate de catre State pentru a încadra juridic Bisericile în tarile lor si a regla raporturile Statului cu structurile lor pastorale, sociale si educative. S-a reflectat mai ales asupra aspectelor: raportul Biserica-Stat din punct de vedere teologic si istoric; modul în care Bisericile îsi desfasoara relatiile cu Statul; binele comun si serviciul/diaconia Bisericii în societate. Forumul a discutat în special urmatoarele puncte:
1. Având o constitutie teandrica, dar limitata la lumea creata, în mijlocul careia îsi îndeplineste misiunea, Biserica uneste timpul cu eternitatea. Ea nu ignora, nu refuza si nu respinge istoria, ci o asuma, pentru ca misiunea sa nu este exclusiv eshatologica, ci si istorica, pentru ca omul traieste în istorie, într-un timp si spatiu limitat din punct de vedere geografic. Biserica este un mister, semn si mod de prezenta a lui Dumnezeu în lume, dar este si o realitate comunitara si un fapt care se înscrie în istorie. Reunita de catre Spiritul Sfânt, ea a primit de la Isus Hristos mandatul de a anunta în lume Evanghelia tuturor popoarelor, pâna la sfârsitul timpului (Mt. 28,19). De aceea, în societate, ea este în deplina solidaritate cu întreaga umanitate si dezvolta raporturi specifice cu Statele.
2. Participantii remarca cu satisfactie ca în Europa s-a raspândit, în constiinta popoarelor, respectul libertatii religioase ca un drept fundamental al persoanei, dupa cum marturisesc instrumentele juridice europene, de exemplu: „Conventia pentru apararea drepturilor omului” din 1950 – ce se aplica în 47 de tari membre ale Consiliului Europei, „Carta Drepturilor Omului” de la Nisa (2000) – în vigoare în cele 27 de tari ale Uniunii Europene, si un numar mare de constitutii nationale. Diverse tari din Europa au adoptat noi constitutii democratice si legi care privesc libertatea religioasa si comunitatile religioase, care sunt destinate sa ofere tuturor cetatenilor dreptul de a-si practica religia, respectând convingerile celorlalti. Alte tari europene si-au adaptat, de asemenea, legislatia pentru a raspunde mai bine cerintelor comune pe tema libertatii religioase, având în vedere mai ales activitatile caritative si sociale ale Bisericii, ca parti integrante ale misiunii sale.
3. Aceia dintre noi care apartin unor State membre ale Uniunii Europene stiu ca, dupa „Tratatul de la Lisabona” (2007), art. 17, Bisericile sunt luate în considerare dupa statutul pe care îl au în legislatia nationala si sunt recunoscute pentru contributia lor specifica la identitatea europeana. În plus, Uniunea Europeana se angajeaza sa mentina cu Bisericile un dialog deschis si transparent.
De-a lungul istoriei, fiecare natiune europeana a dezvoltat relatii specifice cu Biserica si comunitatile religioase situate pe teritoriul ei. Este de înteles faptul ca, în unele tari, Biserica marii majoritati a cetatenilor continua sa se bucure de o atentie speciala din partea Statului, pentru contributia sa din trecut si prezent în viata oamenilor. Bisericile iau act de faptul ca dreptul comunitar european considera, în temeiul principiului subsidiaritatii, ca statutul juridic al Bisericilor reiese din fiecare legislatie nationala, la fel ca si în cazul problemelor culturale. Orice încercare de unificare sau de egalizare nu va raspunde exigentelor specifice pe care istoria le-a înscris în relatiile dintre Biserici si State.
Participantii la Forum îsi exprima convingerea ca pozitia de Biserica dominanta sau de Biserica de Stat nu trebuie sa faca nici o discriminare juridica asupra celorlalte Biserici sau membri ai grupurilor religioase minoritare, carora deplina libertate religioasa trebuie sa le fie garantata, inclusiv dreptul de a-si raspândi credinta, prin mijloace care respecta libertatea persoanei.
4. Cele mai multe dintre tarile noastre au instituit un sistem de înregistrare a comunitatilor religioase. Cu conditia de a raspunde la un anumit numar de criterii, cum ar fi numarul de credinciosi, anii de prezenta în tara, ele obtin calificarea de culte (religii) recunoscute si personalitatea juridica. În sistemele de separatie completa dintre Biserica si Stat, precum si în unele tari în care Statul recunoaste o singura religie oficiala, cultele (religiile) sunt obligate sa ia în plan civil forma unei asociatii culturale definita prin lege, uneori în contradictie cu dreptul la autodeterminare al comunitatilor religioase.
Libertatea corporativa a Bisericii este garantata atunci când Biserica este recunoscuta pentru ceea ce este. În cele mai multe legislatii europene, structurile ecleziastice beneficiaza de o recunoastere civila ca persoana juridica. Speram ca acest tip de recunoastere sa fie generalizat si aplicat peste tot.
5. În Europa, sistemul de separare cu cooperare dintre Biserica si Stat este cel mai raspândit. Separarea trebuie înteleasa în sensul distinctiei dintre domeniul politic si cel religios, si nu în sensul unei ignorante reciproce, imposibila de realizat. Biserica si Statul sunt fiecare, în propriul domeniu, independente si autonome, unul fata de celalalt. Independenta si autonomia reciproca trebuie sa permita o cooperare specifica si armonioasa între cele doua institutii. Cooperarea este ceruta de însasi misiunea Bisericii, care nu este limitata la viata liturgica, ci include, printre altele, învatamântul, operele de caritate si slujba pentru binele comun.
Constatam cu satisfactie ca în multe dintre tarile noastre europene, Bisericile au libertatea de a înfiinta scoli si de a oferi asistenta spirituala persoanelor din spitale, închisori, sau care sunt angajate în Fortele Armate.
6. Bisericile noastre doresc sa poata participa într-un mod mai activ la dezbaterile etice si morale care privesc viitorul societatii. Este important sa afirmam ca tarile noastre europene nu îsi pot taia radacinile crestine fara a se distruge si ca problemele etice sunt determinante pentru viitorul nostru într-o lume globalizata. Bisericile doresc sa îsi faca auzita vocea mai ales în problemele: protectiei vietii înainte de nastere, însotirii persoanelor aflate la sfârsitul vietii, familiei fondate pe întelegerea crestina traditionala a casatoriei, atentiei catre persoanele marginalizate, primirii imigrantilor, precum si protectiei identitatii culturale si lingvistice a natiunilor europene. Bisericile au datoria de a destepta constiinta în toate aceste puncte si de a apara demnitatea persoanei umane, creata dupa imaginea lui Dumnezeu. Bisericile reafirma, în particular, dreptul la obiectia de constiinta pentru personalul medical, pe care nimeni nu-l poate obliga sa practice avortul sau eutanasia.
7. Exista diferente considerabile între Bisericile noastre referitor la conditiile vietii materiale. Unele Biserici sunt finantate de la bugetul de stat, altele au un sistem de impozit ecleziastic impus prin lege, altele se bazeaza exclusiv pe donatiile credinciosilor. Pentru multe dintre Biserici, donatiile credinciosilor ramân principala lor resursa. De câtiva ani s-a raspândit un sistem de impozit care permite contribuabilului sa-si directioneze o parte din impozitul pe venit unei Biserici sau unei opere de binefacere. În anumite tari din Europa, Bisericile asteapta înca restituirea bunurilor care le-au fost confiscate de regimul comunist, care sa le permita sa-si împlineasca misiunea pastorala, caritativa si sociala.
8. Participantii la Forum insista asupra libertatii educatiei, amintind ca datoria de a educa apartine parintilor, care trebuie sa decida ce orientare sa dea educatiei copiilor lor. Statul nu trebuie sa impuna o ideologie prin sistemul scolar de care este responsabil. În ceea ce priveste Biserica, ea are un drept înnascut de a oferi o educatie conforma cu principiile crestine copiilor familiilor care cer acest lucru. Educatia religioasa trebuie sa fie facuta posibila în cadrul scolilor publice, în acord cu Bisericile. Scolile si institutele de formare ce apartin Bisericii ar trebui sa fie sustinute financiar de Stat, în aceeasi masura ca si învatamântul public, pentru ca aceste scoli au sarcina de a forma cetateni responsabili si dedicati binelui comun.
9. Facem un apel catre cetatenii tarilor noastre sa fie atenti la pericolul ce îl reprezinta o societate secularizata fara repere morale si fara un proiect demn al persoanei umane. Nu este posibil a locui împreuna fara o relatie cu realitatea obiectiva a fiintei umane, a nevoii sale de a se deschide întregii realitati în care este introdusa, care nu se reduce la urmarirea bunastarii materiale si care include cautarea sensului vietii printr-o cautare spirituala continua. Imaginea omului care apare în discursul public si în mass-media este adesea straina de cautarea adevarului, daca se pune exclusiv accentul pe satisfacerea dorintelor sale subiective. Ordinea juridica pe care sunt construite Statele si, deci, relatiile dintre cetateni, nu poate depinde de opiniile schimbatoare ale unor persoane, nici de actiunea grupurilor de presiune. Aceasta ordine trebuie sa se fondeze pe valori umane intangibile. Noi afirmam ca aceste valori sunt înscrise în însasi fiinta umana. Ele preced dreptul si Statul. Libertatea religioasa este în centrul drepturilor fundamentale ale persoanei, pentru ca garanteaza oamenilor posibilitatea de a cauta liber adevarul si de a actiona în consecinta; ea pune în lumina planul lui Dumnezeu Creatorul, care a vrut ca noi sa ne putem întoarce în mod liber spre El.
La rândul lor, Bisericile noastre se angajeaza sa sustina aceste valori care constituie matricea civilizatiei si culturii europene. Ne dorim ca membrii Bisericilor noastre sa se angajeze, pe cât posibil, la toate nivelurile vietii sociale, pentru ca viziunea crestina asupra omului si societatii umane sa continue sa inspire comportamentul persoanelor si alegerea legislatorilor. Este vorba de a revitaliza patrimoniul valorilor crestine si de a le aplica exigentelor si nevoilor contemporane ale societatii europene.
10. Cerem fiecare guvernelor noastre si responsabililor cu viata publica sa se angajeze hotarât în garantarea libertatii religioase în Europa si în promovarea ei în lume si sa lupte împotriva oricarei forme de discriminare bazata pe religie.
În fata fenomenului dificil de controlat al multiculturalismului în Europa, reamintim urgenta, pentru fiecare societate, de a gasi în principiile universale ale eticii naturale fundamentul oricarei coexistente armonioase.
Ne reafirmam disponibilitatea de a coopera cu autoritatile publice ale tarilor noastre pentru binele comun al tuturor cetatenilor, contribuind, astfel, la întarirea coeziunii civile si daruind popoarelor noastre motive de a spera pentru viitorul lor.
În fine, participantii la Forum se felicita pentru ambianta fraterna si stimulatoare din timpul lucrarilor si spera într-o crestere a sensului responsabilitatii noastre crestine comune, în raport cu locul Bisericilor noastre în viata orasului si în fata provocarilor timpului nostru.
Primim cu bucurie invitatia Eminentei Sale, Cardinalul-Patriarh al Lisabonei, de a tine cel de-al treilea Forum Catolic-Ortodox în anul 2012 în Portugalia, unde speram sa putem sa ne apropiem si mai mult punctele de vedere, plecând de la patrimoniul nostru teologic si spiritual, pentru binele Bisericilor noastre si în slujba societatii.
Rhodos, Grecia, 21 Octombrie 2010
[originalul în franceza]
